Când îţi vine să-ţi bagi piciorul

Poate că faptul că e sfârşit de an şi conştientizez asta m-a făcut să fiu scârbită de tot şi de toate. Acum, tot ce aş vrea ar fi să dispar, pur şi simplu şi să nu mai ştiu nimic… Şi să mă lase toţi naibii în pace, dacă tot nu mă înţeleg.

Pur şi simplu m-am săturat. M-am săturat de gălăgie, de oameni răi, de oameni proşti, de nesimţiţi, neserioşi şi de egoişti. Că parcă tot de-ăştia am avut parte să dau în ultima vreme. Sunt prea obosită să mai am răbdare să fac orice. Aş vrea doar să pot dormi. Mult şi bine. Dar nici să dorm nu pot, nici dacă am ocazia.

Probabil puţină lume mă înţelege acum. Dar ştiu că orice mamă care practică “meseria” asta non-stop, ar face-o. Pentru că şi o mamă are nevoie, din când în când de o pauză, fie ea şi de câteva ore, pauză în care să o doară la bască de toată lumea.

Oricum, sper că de mâine, fiind prima zi din an, voi reveni optimistă şi cu forţe proaspete, pentru încă un an şi încă, şi încă…

Până atunci, dragi cititori, vă spun doar “La mulţi ani fericiţi!” cu calm, pace şi linişte.