Ştie careva dintre voi să-mi explice exact ce înseamnă un om “cu figuri în cap”? Că mai nou, toată lumea foloseşte sintagma asta.
Să mă corectaţi dacă greşesc: e unul sau una care, crezându-se foarte important/ă, a început să se comporte de parcă ar fi buricul pământului şi să-i privească pe toţi de sus, de parcă-s făcuţi să-i fie servitori.
Păi dacă-i aşa, atunci declar cu mâna pe inimă că m-am săturat să văd oameni cu figuri în cap.
Cred că la categoria asta intră şi cocalarii şi piţipoancele, şi oricine vrea să pară altfel decât e de fapt. Genul ălora care merg cu geamurile deschise la maşină şi cu muzica la maxim, dar le chiorăie maţele de foame.
Mai e şi sintagma: “te-mbraci în figuri”. Adică…? Cu “ţoale” de firmă?
Sau, tot în categoria “figuri” intră şi: figurant sau figurantă, adică unul/una care face figuri.
Ar mai fi şi ceva care, zic eu, e de bine: “eşti o figură”, adică eşti amuzant/ă, nu?
Dar să nu uităm să de “a face figuri la mâncare”.