January 16, 2021

Dincolo de fizic

Ştim şi vedem cum pe zi ce trece, trupul ni se modifică încontinuu, oricât ne-am împotrivi noi. Copii fiind, creştem şi ne dezvoltăm trupeşte, urmând apoi ca fizicul să ni se uzeze vizibil cu fiecare an. Unii vor să accepte, alţii nu. Însă sufletul ne rămâne la fel. De mici copii, gândim într-un anumit mod. Cu timpul, se schimbă anumite aspecte, dar baza rămâne aceeaşi. Foarte rar un suflet rău se trensformă, de-a lungul timpului într-unul bun. Trupeşte, putem fi prezenţi aici, acum, însă spiritul ne poate alerga departe. Sufletului nu i se poate lua libertatea, aşa cum nimeni nu a reuşit vreodată să citească gândurile cuiva. Un om poate fi lângă tine, poate dormi în acelaşi pat cu tine, dar sufletul lui poate fi în cu totul alt loc. […]

Vai, sufletul meu!

de Nicoleta Hoban Ce bine de tine, trupul meu, Stau şi mă-ngrijesc de tine. Dimineaţa când mă scol, te îmbrac, Te netezesc, te piaptăn şi mă mândresc! Ce frumoase haine pun pe trupul meu, Ce mâncăruri gustoase caut eu mereu Şi caut a-ţi fi bine, ţie, trupul meu. Să ai casă unde să stai, Să ai un prieten, să prinzi grai, Să stai, să te relaxezi, Să dormi, să te desfătezi. Doamne! Ce fac pentru tine… Totul, trupule al meu. Dar, vai,  sufletul meu ! Dimineaţa când mă scol, Mă îmbrac, mă netezesc, Mă piaptăn şi mă mândresc Şi mă uit la ceas… – Vai, serviciul meu!!! Ce puţin timp a rămas Sufletul e-ntr-un impas. Oare vine să-mi dea ,,hrană” ?! Sufletul se-ntreabă. Oare vine să ,,mă îmbrace” ? Dară […]