Rețetă: salată de ardei copți cu maioneză

Nu am postat de ceva vreme rețete, așa că m-am gândit că ar cam fi cazul. 🙂

Săptămâna trecută am făcut salată de ardei copți. Și soțul meu a zis: “Ce bine ar merge ardeii copți cu maioneză! Îi toci mărunt, ca pe vinete, și îi amesteci cu sos de maioneză. Ar fi foarte bun de uns pe pâine.” Curioasă din fire, am vrut să văd ce-a inventat, așa că am pus în practică noua lui rețetă. Și mi-a plăcut ce-a ieșit, dacă și eu, care nu suport ardeii, am mâncat…. Cred că iubitorilor de ardei le-ar place enorm!

Aveți nevoie de:

  • 6, 7 ardei kapia roși sau galbeni/verzi
  • jumătate de linguriță de zahăr
  • jumătate de lingură de oțet
  • puțin ulei de floarea soarelui
  • sare
  • piper
  • 2 linguri de maioneză

Ardeii se spală și se pun la copt pe o plită.

După ce s-au copt pe toate părțile, se scot într-un bol și se acoperă, lăsându-i așa cam 10 minute.

Se decojesc apoi și, în alt bol, amestecați zahărul cu oțetul.

Puneți ardeii acolo, întorcându-i pe toate părțile.

Apoi turnați puțin ulei și sare. Astfel am obținut salata de ardei copți. 🙂 Îi lăsați să stea așa cam 5 minute, apoi îi curățați de sâmburi și îi puneți să se scurgă, pe un grătar sau oriunde.
După ce s-au scurs, îi tocați mărunt – mărunt (eu i-am tocat cu un “cuțit” din lemn).

Apoi îi puneți în alt bol, mai puneți sare și piper, după care adăugați 2 linguri de maioneză, cumpărată sau făcută în casă – ca aici.

Se servește pe pâine, și merge de minune cu roșii.

Poftă bună! 🙂

 

Rețetă de post: salată de semințe de Chia, cu maioneză

Mergând în vizită la nașa noastră, ne-a pus pe masă o salată din semințe de Chia (salvie hispanică). În primă fază am crezut că e salată de icre (mie nu-mi prea place), dar când am gustat, am fost impresionată. Apoi mi-a dat și mie un pachet de semințe și nu mi-a venit să cred când am citit pe pachet ce conțin aceste micuțe semințe:

  • proteine – de 2 ori mai mult decât orice alte cereale
  • de 5 ori mai mult calciu decât laptele
  • 3 ori mai multi antioxidanți decât afinele
  • de 3 ori mai mult fier decât spanacul
  • de 3 ori mai multe fibre decât ovăzul
  • de 2 ori mai mult potasiu decât bananele
  • Vitamina B1, B2 și B3
  • Vitamina E
  • Zinc și Magneziu
  • mai mult omega 3 și 6 decât semințele de in și nu se râncezesc, așa că pot fi păstrate timp îndelungat

Semințele de Chia sunt un aliat când doriți să slăbiți, dar și o sursă de energie excelentă. Sunt bune pentru mamele care alăptează, deoarece cresc lactația și sunt o sursă compactă de nutrienti pentru copii de orice vârstă.

Dar să vă spun și cum am făcut salata. Aveți nevoie de:

  • cam 80 g semințe de Chia
  • o ceapă
  • maioneză vegetală (în cazul în care țineți post)
  • sare
  • piper
  • apă

Semințele se pun într-un bol, cu puțină sare, și se adaugă apă treptat, amestecând cu o furculiță. Se pune apă până devine o compoziție gelatinoasă, iar semințele se umflă (cam jumătate de cană de apă). E nevoie cam de 5, 10 minute.

Ceapa se toacă mărunt și se amestecă cu maioneza. Apoi se pun semințele și se amestecă bine, până se omogenizează. Se potrivește gustul cu sare și piper și… gata salata. Se servește pe pâine, cu roșii sau măsline.

Poftă bună! 🙂

Reţetă: salată de vinete cu maioneză, ceapă şi usturoi

Salata de vinete este una din preferatele tuturor membrilor familiei. Aşa că, de obicei, după ce o fac, într-o oră e gata. :)) Însă sunt câteva “secrete” pe care, dacă le ştiţi, salata va ieşi perfect.

Aveţi nevoie de:

  • 3 vinete mai mari sau 4 mai mici
  • o ceapă medie
  • doi căţei de usturoi
  • sare
  • piper

Pentru maioneză:

  • un gălbenuş de ou
  • o linguriţă de muştar
  • ulei de floarea soarelui
  • sare

Eu, de obicei, coc vinetele pe o bucată de metal, gen plită, pe care o aşez pe aragaz. Dar se pot coace şi pe grătar, pe disc, pe jar sau la flacăra aragazului (numai că, în acest caz, primesc un gust ciudat). Înainte le coceam la cuptor, dar nu ieşeau la fel de bune. Se întorc pe toate părţile, să se coacă uniform. Apoi se iau şi se pun la scurs timp de 10 minute. Eu le pun pe grătarul de vase.

În timp ce se coc, fac maioneza, astfel: se pune într-o farfurie un gălbenuş de ou crud, o linguriţă de muştar şi puţină sare. Se amestecă continuuu în aceeaşi direcţie, ca să nu “se taie”, şi se toarnă ulei, puţin câte puţin. Puneţi ulei şi amestecaţi până consideraţi că maioneza vă e de ajuns (cam 4 linguri).

Vinetele se curăţă de coajă, apoi se toacă mărunt. Atenţie, însă! Nu se toacă cu cuţitul şi nici cu un alt metal, pentru că le schimbă gustul. Aşa că, ori le tocaţi cu o lingură de lemn, ori cu ceva din plastic. Robotul de bucătărie are, de asemenea, palete din plastic, aşadar, le puteţi toca acolo. Eu am ales lingura de lemn.

Ceapa se toacă foarte mărunt, şi usturoiul la fel.

Se amestecă mai întâi vinetele cu ceapa şi usturoiul. Se freacă bine, să se înmoaie ceapa. Abia apoi se adaugă maioneza. Se amestecă până se încorporează şi se omogenizează, apoi se pune sare şi piper după gust.

Poftă bună! 🙂

Împrumuturi din domeniul culinar, luate din franceză (partea a III – a)

“Salată de boeuf”, “maioneză“, “antricot” – cuvinte din domeniul culinar pe care le folosim adesea, şi a căror provenienţă şi istorioară sunt foarte interesante, fascinante şi, în acelaşi timp, chiar amuzante.

„În meniuri apare adesea la unele feluri de mâncare şi cuvântul boeuf (am găsit boeuf bourgunion, boeuf braise) care înseamnă <<carne de vită>>, nu de bou aşa cum ar traduce cineva care nu ştie că, deşi în franceză există cuvântul vache <<vacă>>, care provine de la latinescul vacca, în măcelăriicarnea de vacă şi de bou (taur) se vinde sub numele de viande de boeuf”.[1]

De la Marius Sala aflăm că acest cuvânt, boeuf, vine tot din franceză şi în varianta bif: biftec, care înseamnă “felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie”. Mai avem şi cuvântul rosbif, „muşchi de vacă, foarte puţin fript, cproape crud la mijloc”, termen care vine de la francezul rosbif, sau, mai este şi varianta englezească roast beef (roast – fript + beef – bou, vacă).

Salata de boeuf este un fel de mâncare tradiţională românească, în general, servită la toate ocaziile festive. Este o combinaţie de carne de vită tocata fin,  legume şi rădăcinoase, la care se adaugă maioneză şi legume murate. (…). Numele poate sugera o influenţă culinară franceză, deoarece boeuf este un cuvânt francez pentru carnea de vită…”[2]

Tot Marius Sala ne spune despre alte două cuvinte din limba română, care au fost luate din franceză: antricot şi cotlet, care provin din cuvintele entrecôte şi côtelette, ambele conţinând cuvântul côte „coastă”. Aşadar, cuvântul entrecôte se traduce prin entre „între” şi côte „coastă”, adică „între coaste”, în DEX cuvântul antricot fiind glosat „carne provenită din regiunea intercostală; prin extensie, friptură din această carne, cotlet”. După DEX, antricot şi cotlet sunt sinonime. Francezul côtelette este un diminutiv al lui côte, şi a dat în română cotlet, „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot”.

Wikipedia susţine că reţeta maionezei a fost adusă în Franţa din oraşul Mahon, din insula Menorca, după victoria obţinută de francezi asupra englezilor, în 1756. Conform acestei istorii, sosul era numit originar „salsa mahonesa” (aşa cum i se spune şi astăzi în Menorca), devenind abia apoi maioneză, popularizată fiind de francezi.

Numele ei provine din cuvântul manier – a amesteca, este legat cu oraşul Mahon, capitală la Menorca, sau – s-a preluat din numele oraşului francez Bayonne, şi de aici – sauce bayonnaise, însă cea mai probabilă teorie spune că numele maioneză provine din cuvânt: moyenu care în limba franceză veche însemnă «galbenuş».

Sosul şi-ar fi putut căpăta numele după Carol de Lorena, duce of Mayenne, pentru că a pierdut timpul înainte de bătălia de la Arques, în care a fost înfrânt, mâncându-şi pe îndelete puiul cu acest sos rece.

După Oxford English Dictionary, cuvântul maioneză şi-a făcut debutul în limba engleză abia în anul 1841.



[1] Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte româneşti, vol. II, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 83.

[2] Salată de boeuf, http://en.wikipedia.org/wiki/Salat%C4%83_de_boeuf

Reţetă: salată orientală cu maioneză

Aveţi nevoie de:

  • 1 kg de cartofi
  • o ceapă
  • 3 ouă
  • ulei de floarea soarelui
  • măsline
  • castraveţi muraţi
  • sare
  • piper

Se spală bine cartofii  şi se pun la fiert în apă cu sare. Se mai pun la fiert şi două ouă.

După ce au fiert cartofii, se scot, se decojesc şi se lasă să se răcească şi între timp se face maioneza: se pune într-o farfurie un gălbenuş fiert, unul crud, o linguriţă de muştar şi puţină sare.

Se amestecă continuu în aceeaşi direcţie, ca să nu “se taie”, şi se toarnă ulei, puţin câte puţin.

Puneţi ulei şi amestecaţi până consideraţi că maioneza vă e de ajuns de multă.

Apoi se taie cartofii felii, ceapa juliene (foarte subţiri) şi măslinele se curăţă de pe sâmburi. Ouăle se taie feliuţe, la fel şi castraveţii muraţi. Apoi se pune sare şi piper după gust, se adaugă maioneza, se amestecă şi… Poftă bună!!!