Câteva citate despre viaţă

Am văzut azi – dimineaţă nişte citate care mi-au plăcut enorm şi pe care, dacă le-am putea accepta şi înţelege, poate că lucrurile ar sta altfel.

1. Tot ceea ce suntem este rezultatul a tot ceea ce am gândit. (Buddha)

Eu aş mai adăuga că este şi rezultatul alegerilor făcute. Tocmai de aceea, nu trebuie să le plângem de milă celor care sunt trecuţi de vârsta a doua şi se plâng că au o viaţă de rahat.  Indiferent că e vorba despre o femeie care se plânge de soţul ei că e beţiv sau de un bărbat ce se plânge că nu are de lucru. Când faci o alegere, indiferent care ar fi ea, trebuie să te gândeşti şi la consecinţe şi să te aştepţi să vină, nu să te mire.

2. Dacă continui să faci ceea ce faci, vei continua să primeşti ceea ce primeşti. (John M. Capozzi)

Citatul ăsta nu mai are nevoie de nici un comentariu. 🙂

3. Fericirea e să ştii să îţi doreşti ceea ce ai deja. (Sf. Augustin)

Dacă nu ştii să te bucuri de momentele din zi care te pot face fericit şi mereu aştepţi potul cel mare (să-l găseşti pe Făt – Frumos, să câştigi la loto, etc.), trece viaţa pe lângă tine degeaba. Trebuie să învăţăm să ne bucurăm de cafeaua de dimineaţă, de un zâmbet sau de o plimbare în are liber; să ştim să apreciem şi să preţuim ceea ce avem.

 

Oglinda lui Gandhi

Mahatma Gandhi (1869 – 1948) a fost părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente. Numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.

Ieri am primit un mail de la o prietenă, Gaby care pe mine m-a încântat şi pe care, dacă-l veţi citi, veţi avea multe de învăţat:

   “Nu știu dacă este adevărat sau nu, dar se spune că cineva l-ar fi întrebat pe Gandhi în legatură cu factorii care distrug fiinţa umană şi că el ar fi răspuns:

    Politica fără principii, plăcerea fără angajament, bogăţia fără muncă, înţelepciunea fără caracter, afacerile fără de morală, ştiinţa fără umanitate şi rugăciunea fără caritate.

    Viaţa m-a învăţat că lumea este amabilă dacă eu sunt amabil; că persoanele sunt triste dacă eu sunt trist; că toţi mă iubesc dacă şi eu îi iubesc; că toţi sunt răi dacă eu îi urăsc; că există fețe zâmbitoare dacă eu le zâmbesc; că există feţe amărâte dacă eu sunt amărât; că lumea este fericită dacă eu sunt fericit; că lumea se supără dacă eu mă supăr; că există persoane recunoscătoare dacă eu sunt recunoscător.

    Viaţa este ca o oglindă: dacă zâmbesc, oglinda îmi întoarce zâmbetul. Atitudinea pe care o am în faţa vieţii este aceeaşi pe care viaţa o va lua faţă de mine.

    Cine vrea să fie iubit, să iubească!

    Unicul motiv să fii fericit este pentru că tu hotărăşti să fii fericit.

Iată şi trei din celebrele citate ale lui Gandhi:

“A învăța că în viață, mai ușor se poate învinge ura cu dragostea, minciuna cu adevărul și violența cu abnegația, ar trebui să fie un element fundamental în educația oricărui copil“.

„Trăiește ca și cum ai muri mâine și învață ca și cum ai trăi veșnic!”

„Ochi pentru ochi, și lumea va deveni oarbă.“

Citate…

Astăzi vreau să vă scriu câteva citate care mi- au rămas în minte…
Primul îl rețin din ” Cel mai iubit dintre pământeni” de Marin Preda, care, la rândul lui l- a citat pe Platon: ” Dacă moartea ar fi sfârșitul a tot, cei mai în avantaj ar fi ticăloșii, fiindcă numai o lespede pe mormânt i-ar izbăvi și de trup și de suflet, și dezbaterea s-ar încheia astfel pentru totdeauna.”

Al doilea citat este din filmul “Il Padrino”, și l-am văzut pe un poster într-un restaurant. Zice așa:
” I spent whole my life trying not to be careless. Women and children can be careless, but not men.”
Adică: “Mi – am petrecut toată viața încercând să nu fiu fără griji. Femeile și copiii pot fi fără griji, dar nu bărbații.”

Alt citat reflectă și realitatea zilelor noastre, chiar dacă a fost scris în secol 18, de Antoine Barnave, un om politic francez:
“Importanța! Domnule, oare nu înseamnă nimic? Respectul proștilor, uluirea copiilor,invidia bogaților, disprețul celui înțelept.”
Cam prin asta se reflectă, din păcate, și în ziua de azi “importanța” unei persoane.

Și, totuși, nu mă pot abține să nu mai citez ceva: e din “Roșu și negru”, al lui Stendhal. E vorba despre gândirea unuia care era dornic de a obține puterea într-un anume oraș, și a cărui gândire o mai putem regăsi și astăzi tot la același gen de persoane:
“Domnul Valenod spusese oarecum băcanilor din ținut: dați- mi doi dintre voi, dar să fie cei mai proști; oamenilor legii le spusese: arătați- mi doi dintre voi care sunt cei mai ignoranți; medicilor le spusese: “alegeți doi dintre voi, dar pe cei mai șarlatani. După ce îi adunase pe cei mai nerușinați din fiecare meserie, le spusese: să domnim împreună!”

Ce ziceți?