Supă sau ciorbă de conopidă și legume, fără carne

Una din cele mai bune supe sau ciorbe gustate de mine e cea de conopidă. Se prepară simplu și rapid, e foarte gustoasă și, în același timp, foarte sănătoasă, iar copiii o adoră. E bună și pentru cei care țin post sau pentru vegetarieni, deoarece nu conține nici carne, nici ou sau smântână.

Aveți nevoie de:

  • o conopidă mică sau jumătate de conopidă mare
  • o ceapă mare
  • un morcov
  • un sfert de țelină
  • o rădăcină de pătrunjel
  • 2 roșii mari
  • 2, 3 linguri de orez
  • frunze de leuștean și de pătrunjel
  • sare, piper și, opțional – vegeta

Ceapa se taie solzișori, morcovul, pătrunjelul și țelina se dau pe răzătoarea mică (să fiarbă mai repede),  conopida se desface în buchețele mici.

Se călește ceapa în ulei de măsline, iar când devine sticloasă, se adaugă și legumele date pe răzătoare. Se amestecă și se mai lasă 2 minute la călit, după care se adaugă apă fierbinte. Când începe să fiarbă, se pune conopida și se lasă 10 minute să fiarbă, adăugând și sare și, dacă vă place, vegeta.

Apoi se pun roșiile tăiate cubulețe mici, și orezul.

Se mai lasă cam 20 de minute la fiert, apoi opriți focul, mai puneți sare și piper după gust și adăugați frunzele de pătrunjel și leuștean, tocate mărunt.

Nu o să regretați că ați făcut-o, vă garantez. Poftă bună! 🙂

 

Ciorbă de miel cu măcriș – rețetă

Măcrișul, denumit și “măcrișul iepurelui” în unele zone, e o plantă care crește primăvara, cultivată sau nu, și este foarte valoroasă datorită conținutului de fier, vitamine și acid oxalic (cel care îi dă gustul acrișor). În trecut, măcrișul era foarte prețuit, iar gospodinele îl foloseau la ciorbe, salate, fiind folosit chiar pe post de medicament (e detoxifiant și e bun în tratamentele ficatului).

Eu, fiind din Banat, n-am prea auzit de măcriș, dar aici, în Maramureș, e celebru. 🙂 Fiică-mea a cules într-o zi, după ce i-a arătat taică-său, un bol mare de măcriș. L-am spălat și am făcut o salată. Văzând cât e de bun, am zis că-i “musai” să văd și cum e ciorba de măcriș cu miel, despre care am tot auzit.

Așa că, de Paști am luat jumătate de miel. Din pulpa cea mare și coaste am făcut friptură, iar restul am pus la ciorbă. Am făcut o oală mare, iar ai mei au mâncat aproape tot. Se pune la ciorbă chiar și capul de miel. Eu una nu l-am pus, pentru că mi s-a părut ciudat. Sincer, mi-a fost groază să-i scot ochii, și n-am putut să-l pun, pur și simplu, așa că l-am aruncat. Poate data viitoare voi fi mai curajoasă. Dar supa de măcriș se poate face și cu carne de porc sau afumătură.

Aveți nevoie de:

  • o pungă de măcriș (cam 5 grămezi, cum se vinde la piață)
  • carne de miel
  • un morcov mare
  • o ceapă mare
  • un pătrunjel
  • un sfert de țelină
  • jumătate de gulie
  • jumătate de ardei (care, la fel ca ceapa, se scoate la final)
  • o cutie de smântână (cam 400 g)
  • 3 căței de usturoi
  • o lingură de făină
  • leuștean – frunze
  • frunze de pătrunjel
  • sare
  • piper

Se pune la fiert carnea în cam 3, 4 litri de apă, cu sare. Ceapa se pune întreagă și se scoate la final. Celelalte legume se dau pe răzătoarea mare și se pun în apa care a început să fiarbă.

Se lasă la fiert cam 20 de minute, timp în care se spală măcrișul, frunză cu frunză, se rup codițele, dacă sunt mari, și se toacă frunzele.

Se pune măcrișul în ciorbă, se mai lasă să fiarbă cam 20 de minute, după care se face răntașul: tăiaţi căţeii de usturoi foarte mărunt şi îi căliţi în puţin ulei, dar foarte puţin timp, să nu se călească prea tare usturoiul. Adăugaţi apoi făina şi amestecaţi rapid. Adăugați cutia cu smântână, amestecați, după care puneți puțină apă rece sau ciorbă răcită, și iar amestecați.

Turnați compoziția în oală, încet, și amestecați. Apoi potriviți gustul de sare și piper, dacă doriți, chiar vegeta. Ciorba nu trebuie acrită, că e acrișoară de la măcriș. Tocați mărunt pătrunjelul și leușteanul, le adăugați în ciorbă și opriți focul. Poftă bună! 🙂

 

Ciorbă de pui cu usturoi / zamă aită

Zamă aită i se spune ciorbei de usturoi în Banat şi Maramureş (probabil şi alte zone), unde usturoiului i se zice ai.

Aveţi nevoie de:

  • pui (orice din el, fie că e piept tăiat bucăţele mici sau aripioare). Eu am folosit spatele, că aşa făcea bunică-mea (multă lume, în zilele noastre, uită că şi spatele de pui e bun; mi-e teamă că se va ajunge pe viitor ca lumea să ştie că puiul are doar pulpe şi piept)
  • o ceapă
  • 2, 3 morcovi
  • ţelină (cam un sfert dacă e mare, jumătate dacă e mai mică)
  • gulie (jumătate)
  • jumătate de ardei kapia sau gras (eu am folosit unul mic, care nu era decât foarte puţin iute)
  • 4 cartofi mai mărişori sau 6 mai mici
  • o roşie
  • 2 gălbenuşuri de ou
  • 350, 400 g de smântână
  • 5, 6 căţei de usturoi
  • o lingură de făină
  • frunze de pătrunjel, leuştean sau ţelină (dacă aveţi)
  • sare
  • piper

Se căleşte ceapa în puţin ulei, după care se pune puiul şi se mai lasă puţin. Se adaugă apa (cam 3 litri jumate), puţină sare şi se lasă să fiarbă. La începutul fierberii, se adaugă morcovul şi gulia tăiate mărunt şi ţelina dată pe răzătoarea mare.

După încă 15 minute de fierbere, se adaugă cartofii şi se mai lasă să fiarbă 20 de minute.

Roşia se opăreşte, se decojeşte, se toacă mărunt şi se adaugă apoi în ciorba care fierbe. După încă 10 minute, se poate face răntaşul: usturoiul se toacă foarte mărunt şi se căleşte foarte puţin în ulei, într-o cratiţă. Se pune apoi lingura de făină şi se amestecă rapid.

Apoi, se toarnă repede smântâna bătută cu gălbenuşurile de ou peste usturoi şi se amestecă bine. Se toarnă apoi puţină zeamă pe care aţi răcit-o anterior, se amestecă, după care se pune totul în oala în care fierbe ciorba. Apoi se sărează şi se piperează după gust, iar la sfârşit, dacă doriţi, puteţi pune şi verdeaţă tocată.

Poftă bună! 🙂

 

Reţetă: supă / ciorbă de perişoare

Când am auzit prima oară de ciorbă de perişoare aveam 3 ani. La noi acasă nu se făcea, şi, când am mers la o mătuşă, ne-a întrebat dacă vrem ciorbă de perişoare. Ţin minte că mi-am imaginat o supă în care erau pere foarte mici. Şi, când am văzut că, de fapt, sunt nişte găluşte din carne cu orez, am întrebat de ce se cheamă “perişoare”, dacă nici măcar nu seamănă cu perele, ci mai mult cu merele. :)) Însă ştiu că mi-a plăcut foarte mult.

Eram începătoare într-ale gătitului când am făcut prima dată ciorbă de perişoare. Mă uitam într-o carte de bucate şi citisem că, după ce faci perişoarele şi le pui în ciorbă, după ce au fiert, se ridică la suprafaţă. Şi îmi aduc aminte cât de fericită am fost când la-am văzut, perfect rotunde, cum se ridică una câte una. Parcă făcusem cine ştie ce minune, aşa m-am bucurat. Sincer, mă aşteptam să se spargă în supă, sau să iasă prea tari, cum păţisem cu găluştele de gris. Pe deasupra, a ieşit şi foarte gustoasă ciorba.

Nu demult, la o nuntă, muzicantul a poftit lumea la masă, spunând că vor servi “zeamă acră de chiftele”. Probabil i se mai spune aşa în alte părţi, sau poate aşa i-a venit lui să zică, după ce-a gustat din ea. 🙂

Aveți nevoie de:

  • jumătate de kg de carne tocată,  amestec de vită cu porc
  • 2 cepe mai mici sau una mare
  • o ţelină mică sau jumătate de ţelină mare
  • 2 morcovi
  • un ardei
  • o rădăcină de pătrunjel sau păstârnac. Dacă aveţi de amândouă, cu atât mai bine 🙂
  • 4  cartofi
  •  orez (cam 5, 6 linguri)
  • un  ou
  • o lingură de făină
  • 4 linguri de smântână
  • o lingură de pastă de roşii (opţional)
  • ulei de floarea soarelui
  • borş sau oţet (opţional, pentru cei care o vor mai acrişoară)
  • frunze de pătrunjel, leuștean sau ţelină (de care aveţi; dacă aveţi din toate, din nou, cu atât mai bine)
  • sare, piper.

Una din cepe se taie solzișori, ardeii cubuleţe, iar restul zarzavatului se dă pe răzătoarea mare.

Se pun apoi împreună la călit, mai întâi ceapa, până devine sticloasă, apoi  celelalte, în puțin ulei, într-o oală  mare. După ce s-au călit puţin, se adaugă cam 3 l de apă şi jumătate de linguriţă de sare.

După 10 minute, adăugaţi şi cartofii, tăiaţi cubuleţe.

Trebuie să fiarbă apoi cam 15 de minute, timp în care putem pregăti perişoarele.

Tocăm mărunt şi cealaltă ceapă şi o punem puţin la călit. Apoi o punem peste carnea tocată, împreună cu albuşul de la ou, orezul, sare, piper şi, opţional, pătrunjel verde, tocat foarte mărunt.

Se frământă compoziţia cu mâna până devine omogenă, apoi, cu mâinile ude, se formează perişoarele , pregătindu-le pe toate într-un loc.

Când sunt aproape fierte legumele, se adaugă perişoarele în supa care fierbe. Se lasă să fiarbă cam 25 de minute. Perişoarele se vor ridica la suprafaţă. 🙂

Se pregăteşte apoi răntaşul. Răciţi, dinainte, o cană cu ciorbă din oală.  Într-o cratiţă se pune puţin ulei. După ce s-a încins, se pune lingura de făină, se amestecă repede şi, fără a lăsa să se prăjească făina, se adaugă smântâna, se amestecă repede, apoi se toarnă cana cu ciorbă răcită şi se amestecă din nou. Se adaugă apoi, dacă doriţi, o lingură cu pastă de roşii. Compoziţia se toarnă încet în oala cu ciorbă, amestecând. Se potriveşte gustul cu sare şi piper şi, dacă doriţi, borş sau oţet. Imediat după ce opriţi focul, adăugaţi verdeaţa tocată.

Poftă bună!

Reţetă: Ciorbă / supă de fasole boabe cu afumătură

Multă lume cam evită fasolea, din cauza urmărilor (provoacă balonări) 🙂 Însă fasolea nu ar trebui evitată deloc, deoarece, în afara acestui mic dezavantaj, e foarte sănătoasă şi chiar gustoasă. Iar mie, bunică-mea mi-a zis că, dacă pui un cartof întreg în apa în care fierbe fasolea, acesta absoarbe “gazele”, ca să o citez (presupun că se referea la sulf).

Fasolea conţine fier, proteine, acid folic (de aceea e foarte bună la femeile însărcinate), e un bun antioxidant, şi e bună la curele de slăbire (deoarece e bogată în fibre). De asemenea, fasolea are un conţinut scăzut de calorii, reduce colesterolul din sânge şi reglează glicemia.

Ciorba de fasole – boabe e delicioasă, şi e bună atât pentru adulţi, dar şi pentru copii (de peste 8, 10 luni).

Aveţi nevoie de:

  • aproximativ 300 g fasole boabe (sau uscată)
  • o ceapă mare
  • un morcov mare
  •  un sfert dintr-o ţelină mare
  • un ardei gras (verde sau roşu)
  •  50 g pastă de roşii sau 100 g smântână (ce preferaţi)
  • leuștean sau mărar verde
  • afumătură (eu am folosit costiţă şi cârnaţ)
  • o foaie de dafin
  • doi căţei de usturoi
  • o linguriţă de boia
  • sare
  • piper
  • vegeta

Fasolea se alege de seara de impurităţi şi se pune într-un vas cu apă rece, iar apa să o acopere bine, deoarece se umflă. Se ţine în apă până a doua zi. Se pune la fiert într-o oală cu apă rece, şi după ce a fiert cam 15 minute, se strecoară şi se pune în altă oală cu apă fierbinte (asta o ştiu de la soacră-mea), împreună cu un cartof curăţat, vegeta şi o frunză de dafin.

Cam după o oră, se scoate cartoful şi frunza. Între timp, curăţaţi legumele şi le tocaţi mărunt.

Puneţi ceapa la călit, şi, după ce a devenit sticloasă, adăugaţi şi celelalte legume. Le mai lăsaţi la călit vreo 10 minute, după care puneţi boiaua, amestecaţi şi le turnaţi în oala cu fasole.

Tot atunci puteţi adăuga şi afumătura, tăiată.

Mai lăsaţi să fiarbă încă o jumătate de oră, după care vă puteţi apuca de “răntaş” cum îi spunea bunică-mea: tăiaţi mărunt căţeii de usturoi şi îi puneţi la călit în ulei.

Îi lăsaţi doar puţin, după care puneţi o lingură de făină şi amestecaţi.

Puneţi apoi, peste, cam o cană din supa de fasole şi bulionul sau pasta de roşii. Mai există o variantă în care, după ca adăugaţi făina, amestecaţi şi puneţi cam 100 g de smântână, şi apoi supa.

Turnaţi compoziţia în oală şi mai lăsaţi la fiert încă 5 minute, puneţi sare (atenţie, fasolea este săracă în sare, aşa că trebuie mai multă), piper şi cimbru după gust, puneţi şi verdeaţa, şi puteţi opri focul.

Poftă bună! 🙂

Supă / ciorbă de salată verde

Înainte să vin în Maramureş, ştiam că salata verde se mănâncă doar ca salată. 🙂 Ei bine, aici am aflat că din salată se face şi “supă de şălate”, care e foarte gustoasă, uşoară şi se prepară destul de simplu.

Aveţi nevoie de:

  • 2 căpăţâni mari de salată verde
  • o ceapă
  • 200 g de slăninuţă și, dacă vreți, puțin bacon
  • 400 ml iaurt sau lapte bătut
  • 3 ouă
  • 1 litru jumate de apă
  • 2 linguri de faină
  • 2 fire de usturoi verde (opţional)
  • 3 căței de usturoi
  • 400 ml de smântână grasă
  • ulei
  • sare şi piper după gust

Spălaţi salata bine-bine, că e posibil să mai fie şi “codaţi” prin ea, adică viermişori. Apoi o tăiaţi mărunt, împreună cu cozile de la usturoiul verde. Tăiaţi ceapa solzişori, o căliţi, apoi adăugaţi peste ea salata şi cozile de usturoi şi o mai lăsaţi puţin la foc.

Adăugaţi apoi apa şi o lăsaţi să fiarbă cam 20 de minute,  jumătate de oră.

Tăiaţi căţeii de usturoi foarte mărunt şi îi căliţi în puţin ulei, dar foarte puţin timp, să nu se călească prea tare usturoiul. Adăugaţi apoi făina şi amestecaţi rapid.

Turnaţi repede jumătate din smântână peste şi iar amestecaţi, după care adăugaţi şi iaurtul. Adăugaţi apoi compoziţia în supă.

Separat, tăiaţi slăninuţa mărunt şi o puneţi la prăjit, fără ulei. Când e aptoape prăjită, adăugați bacon-ul.

Când s-a prăjit, bateţi cele trei ouă cu furculiţa, ca pentru omletă, apoi adăugaţi slăninuţa peste, împreună cu restul de smântână. Bateţi bine, apoi turnaţi compoziţia, încet, în supă.

Potriviţi gustul de sare şi piper şi…

Poftă bună!

Reţetă: Ciorbă sau zamă de urzici

Urzicile conţin un număr mare de aminoacizi, vitamine (A, B2, C, K), clorofilă, săruri minerale (calciu, magneziu, fier, siliciu, ), substante proteice, acid folic etc.
Datorită acestui bogat conţinut, ele sunt folosite atât ca aliment cât si ca plante medicinale în cure pentru regenerarea organismului si pentru detoxifierea lui.

Astăzi, mergând cu copiii la plimbare, am văzut în piaţa dintre blocuri o bătrânică ce avea urzici de vânzare. Soţul meu e înnebunit după “zama de urzici” cum i se spune în Maramureş. Şi, fiindcă îi era poftă de o zamă ca la mama acasă, mi-am sunat soacra, să-mi spună exact cum face ea ciorba de urzici. Iar pentru că a ieşit delicioasă, şi tot e sezonul când puteţi găsi urzici din plin, vă spun şi vouă reţeta.

Înainte de toate, vă dau un sfat: gustul mâncării depinde de fiecare ingredient în parte. Aşa că, dacă se poate, faceţi tot posibilul să folosiţi ouă de casă, nu din magazin, cârnaţ şi smântână de la ţară. E de preferat să vă găsiţi în piaţă câte un om de la ţară, care ştiţi că e curat, decât să daţi banii pe produse din magazine, unde brânza are 4% lapte, ouăle au gălbenuşul crem etc.

Aveţi nevoie de:

  • o pungă cu urzici
  • nişte cârnaţ afumat (eu am pus şi nişte jumere şi puţin bacon). Dar e bun orice tip de afumătură aveţi prin frigider.
  • legume (2 morcovi, o ceapă, o ţelină şi un pătrunjel sau păstârnac)
  • o cutie de smântână (cam 200 g)
  • 4 ouă
  • 2 linguri de făină
  • 2 căţei de usturoi
  • o linguriţ de boia
  • sare
  • piper

Puneţi într-o oală mare apă la fiert. Urzicile trebuie spălate, apoi opărite în apă clocotită, cam 5 minute. Între timp, curăţaţi legumele şi le daţi pe răzătoare. Ceapa o lăsaţi întreagă. Apoi le puneţi la fiert, împreună cu afumătura.

Urzicile, după ce s-au fiert puţin, le scurgeţi de apă, le spălaţi cu apă rece apoi le tăiaţi cozile, dar numai alea mai mari. Codiţele mici pot rămâne.

Le tocaţi apoi, dar nu foarte mărunt.

Cam după 20 de minute de când au început legumele să fiarbă, puteţi sparge un ou, iar gălbenuşul se bate cu smântâna, apoi se daugă făina şi puţină zeamă de pe legume, dar să fie răcită.

Se adaugă apoi în oala în care au fiert legumele.

Apoi se adaugă usturoiul, tăiat foarte mărunt şi se sparg încă 3 ouă.

Le puteţi sparge astfel încât să rămână întregi sau le puteţi bate cu furculiţa, şi vor arăta “franjuri”.

Se adugă apoi urzicile, se potriveşte gustul de sare şi piper şi… Poftă bună!