Am rămas pe gânduri după ce am citit din cartea medicului Robert Morse, “Cum să trăim sănătos fără toxine”. Acesta susține faptul că alimentația noastră este fundamental greșită, începând cu faptul că noi credem că omul este omnivor. Spun că am rămas îngândurată, deoarece nu pot să contest nimic din ce am citit, dar nici nu sunt pregătită să pun în aplicare ceea ce scrie aici. E greu să-ți schimbi modul de gândire învățat de mic, mai ales la o anumită vârstă. El spune că omul se apropie și se aseamănă cel mai mult, dintre animale, cu primatele, din punct de vedere al anatomiei și fiziologiei, adică cu maimuțele. Nu cu felinele și alte animale carnivore, nici cu păsările, porcii, urșii etc. (omnivore – consumă carne, legume, fructe, rădăcini și […]
Schimbări din viața mea. Controlul propriilor gânduri
Simt dorința de a mă destăinui și a vă spune despre experiențele prin care trec în ultima vreme, și asta pentru că sunt experiențe prea prețioase ca să le țin numai pentru mine, și că simt că pot ajuta și pe alții. Am înțeles niște lucruri care până nu demult, chiar dacă erau sub nasul meu, nu le observam. Acum am început să le văd din ce în ce mai bine. Și asta datorită faptului că am început să deschid ochii, să citesc și să conștientizez faptul că fericirea mea nu poate veni nicidecum din exterior. Sunt lucruri atât de simple, și totuși, extrem de importante, care îți pot schimba modul de viață. Până nu demult, eram mai tot timpul nemulțumită, iar nemulțumirile mele veneau de la ceilalți: ba că […]
Reţetă (de post): Mâncare de linte
Lintea era alimentul de bază pe vremea dacilor. Era consumată sub formă de fiertură împreună cu alte cereale sau legume (întreagă sau zdrobită), posibil şi carne, grăsimi (animale sau vegetale) şi produse lactate sau sub formă de supă. Lintea (denumită ştiinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă, ale cărei seminţe sunt comestibile. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă şi provine din latinescul lens, datorită formei bombate şi circulare a seminţelor. Se ştie că lintea conţine fito-estrogeni sau estrogeni vegetali. Aceştia ajută la reglarea ciclului menstrual şi îndepărtează simptomele neplăcute provocate de menopauză. Lintea conţine fier, potasiu, magneziu, seleniu, calciu şi acid folic. Reface flora intestinală şi reduce nivelul colesterolului. Lintea mai conţine vitamine din complexul B, care ajuă la stabilizarea tensiunii arteriale. Are efect antiinflamator, fiind utilă persoanelor […]
Influenţa romană asupra bucătăriei româneşti (sec. II p. Chr. – sec. III p. Chr.)
Majoritatea istoricilor susţin că obiceiurile alimentare ale dacilor le-au învins pe cele ale romanilor cuceritori, “mai ales că legiunile n-au transportat în Dacia mesele opulente ale stăpânilor de la Roma, ci simple reţete de companie. Cu siguranta însă, în Dacia a pătruns acum plăcinta (lat.”placenta”), chiar dacă romanii o luaseră de la greci, aluaturile umplute cu tocaturi diverse, o serie de zemuri, poate asemănătoare cu ciorbele de astăzi, deşi ciorbele sunt o influenţă slavă din sud, mult mai târzie. Descoperirile arheologice ne relevă însă apariţia ţestului (oală de pământ cu capac, un fel de oala de presiune), vas raman, care a permis coacerea si fierberea şi, deci, diversificarea alimentaţiei. Pâinea, lipie sau coptură, precum şi folosirea uleiului de măsline, stors la rece, păstrat în amfore, datează tot din perioada stăpanirii […]
Englezismele de la noi din bucătărie/ Câine fierbinte aveţi?
Anglicismele pot fi numite „un rău necesar”, deoarece ele răspund necesităţii de a desemna noile realităţi extralingvistice apărute în contextul globalizării. Problema cu aceste împrumuturi o constituie faptul că ele au devenit o modă, motiv din care se face abuz de uzul lor. Anglicismele nu numai că sunt folosite în cele mai nepotrivite împrejurări ci, de cele mai multe ori ele iau locul unor cuvinte deja existente în limbă, deşi acestea răspund din toate punctele de vedere nevoilor vorbitorilor, doar pentru că sunt considerate „a nu fi la modă”, dar acesta este dezavantajul care însoţeşte beneficiile aduse limbii de utilizarea anglicismelor. Mioara Avram ne spune că, dintre împrumuturile englezeşti, directe sau indirecte, folosite mai ales în alimentaţia publică, sunt românizate doar biftec şi rosbif. Altele îşi păstrează grafia etimologică, având […]
Influenţa maghiară asupra bucătăriei româneşti
Majoritatea împrumuturilor maghiare au un caracter regional, cele mai multe aparţinând graiurilor ardeleneşti, în special subdialectului crişean. În prezent, influenţa maghiară asupra graiurilor româneşti scade. Nici în domeniul alimentaţiei nu avem foarte multe împrumuturi din limba maghiară. Cuvântul regional leveşe, „supă” vine de la maghiarul leveş, iar pălincă „ţuică” vine de la pálinka. Românescul paprică „ardei” vine de la maghiarul paprika, care provine, na rândul său, din neogreacă, de la pipéri. Cuvântul papricaş vine tot din limba maghiară, având directă legătură cu ardeiul (paprika). Papricaşul e o mâncare cu mult ardei, în diferite forme (mai ales sub formă de boia), cu carne de pui, de porc sau chiar iepure, curcan sau vânat, cu roșii sau smântână. Gulaş este, de asemenea, un termen împrumutat de la maghiarul gulyas. Acest fel de […]
Alimentele din ziua de azi
Mă tot gândeam eu de ceva vreme încoace cât de importantă este mâncarea pentru noi, şi ce puţină importanţă îi acordăm, totuşi. Cred că ştiţi proverbul ăla: “Eşti ceea ce mănânci.” Păi chiar aşa şi e. Pe mine mă îngrozeşte de-a dreptul gândul că copiii mei vor creşte, vor merge la şcoală şi vor mânca tot felul de porcării pline de E-uri aproape imposibil de evitat. Deocamdată, eu pot controla alimentaţia lor şi încerc, pe cât posibil să evit anumite alimente, cum ar fi, spre exemplu, carnea de pui din supermarketuri. Din câte am auzit şi am văzut şi în documentare, puiul, din ou ajunge pe raft în trei săptămâni. Voi vă daţi seama câţi hormoni bagă în ei? Şi în plus li se mai administrează şi tot felul de […]
Comentarii recente