Vizita la Castelul Bran si Castelul Groazei, Brasov

castelul_branSaptamana trecuta am avut ocazia sa vizitez localitatea Bran din judetul Brasov, unde se afla renumitul castel Bran.

De multa vreme mi-am dorit sa-l vad, stiind cat de faimos si cunoscut e in toata lumea datorita celui mai bun “ambasador” pe care il avem noi, romanii – Dracula.

Cel mai ciudat lucru insa e faptul ca Vlad Tepes nici nu a trecut prin acest castel, ci castelul a fost asociat cu contele Dracula in urma vizitei unor turisti americani care, fascinati de romanul lui Bram Stoker dupa care s-a facut si filmul (http://voxfilmeonline.net/dracula-1992/), il cautau pe celebrul vampir pe meleagurile Transilvaniei. Cand au vazut castelul, au spus ca e clar Castelul lui Dracula, deoarece se asemana foarte bine cu castelul descris de scriitor. In film puteti auzi si fraze in romana si incaperile din castelul din film se aseamana oarecum cu cele de la Bran, numai ca sunt mai mari. Scene din alt film celebru insa a fost filmate la castelul Bran, si anume “Interviu cu un Vampir” din 1994, unde se fac trimiteri la crudul nostru voievod.

M-am asteptat sa fie mai mare. In schimb are camere mici, dar, ce-i drept, multe – 56 la numar.

Cu toate astea, merita vizitat pentru ca te transpune intr-o epoca medievala, te rupe de cotidian pentru o ora si te face sa te bucuri intr-un fel ca nu ai trait in acele vremuri.

Asta dupa ce vizitezi la ultimul etaj camerele in care sunt expuse elementele de tortura.

Daca erai acuzata de vrajitorie, sfarseai prin a fi pusa pe furca vrajitoarelor. Daca erai prins ca ai facut o nelegiuire mare, erai tras in celebra teapa. Scaunul de tortura era un alt element pe care erai invitat sa te asezi confortabil. Iti ofereau chiar 2 modele din care sa alegi.

Ar mai fi si furca de ”scarpinat”, sau poate biciul.

Sa nu mai spunem daca erai femeie si sotul tau, atunci cand pleca in batalie se gandea sa-si ia masuri de precautie si sa-ti puna centura de castitate. Asta imi aminteste de bancul in care un cavaler ii de prietenului cel mai bun cheia de la centura de castitate a sotiei lui si pleaca la lupta. Dupa cativa kilometri se aud ropote de copite. Prietenul alerga cu cheia ridicata si striga disperat: “Stai! Mi-ai dat cheia gresita! Nu se potriveste!”. 🙂

Un alt obiectiv care atrage turistii in localitatea Bran este Castelul Groazei. Este o “chichineata” in care intri si faci un scurt traseu de 10-15 minute prin camere decorate cu diverse personaje si esti speriat din toate partile. Ba de un mort tras in teapa, ba de unul care se ridica brusc din sicriu, ba se misca un podulet pe care treci, ba te intalnesti cu Contele Dracula in persoana. 🙂

Se merita sa intri si pe aici, just for fun.

Dar ce face ca totul sa fie de vis e peisajul de poveste care cu siguranta va va ramane in suflet.

P.S.: Sa nu uitati sa va luati usturoi la voi. 🙂

 

 

Idee de serbare la gradinita

Scriu acest articol pentru ca poate fi o sursa de inspiratie pentru doamnele educatoare care pot ramane in pana de idei cand vor sa organizeze o serbare.

De 1 Iunie, la gradinita fiului meu, doamna educatoare a organizat un eveniment putin mai… altfel. Protagonistii am fost noi, parintii.

S-au inchiriat costume cu personaje din povesti, dar nu pentru copii, ci pentru parinti. Fara ca cei mici sa vada, ne-am costumat in diverse personaje: Cenusareasa, Alba ca Zapada, Printul Fermecat, Lupul cel rau, Scufita Rosie, Ursul pacalit de vulpe, Zana cea buna etc. Fiecare personaj a avut cate o poezie cu cate doua strofe despre personajul pe care il reprezenta. Stand ascunsi dupa o cortina, fiecare parinte a citit poezia, iar copilul trebuia sa ghiceasca vocea mamei/ a tatalui sau. Imediat dupa ce copilul a ghicit, parintele iesea de dupa cortina.

Bineinteles ca toti copiii si-au recunoscut parintele si s-au amuzat enorm cand ii vedeau pe parinti costumati. Eu, ajungand mai tarziu, am ramas cu costumul de lup. Si am avut urmatoarea poezie:

Cred ca ma cunoasteti bine:
Eu sunt lupul cel vestit
Si pe iezi si pe scufita 
Stiti ca eu i-am inghitit.

Nimeni nu ma mai iubeste
Ca sunt lacom si hain
Ce vreti, mie nu-mi prieste
Daca n-am stomacul plin.

Dupa “reprezentatii” au mai avut loc doua concursuri: parintele facea echipa cu copilul. In primul concurs, parintele tinea cu o mana o lingura cu o mingiuta in ea si cu copilul de mana trebuia sa mearga cam 10 metri, sa ocoleasca un scaun si sa se intoarca la linia de start. In al doilea, parintele si copilul trebuiau sa faca acelasi traseu cu o minge intre ei, fara sa o tina cu mana. A fost foarte amuzant. Noi am castigat la cel de-al doilea concurs. Ca m-a surprins a fost ca in ciuda faptului ca fiului meu nu-i place deloc sa piarda, nu s-a suparat ca am pierdut la primul concurs, ba chiar s-a amuzat teribil.

Apoi copiii au primit briose si cate un balon cu heliu cu care s-a jucat acasa toata ziua.

A fost o idee interesanta, pe care nu am mai intalnit-o pana acum la serbari. Poate fi utilizata chiar si de 8 Maritie. Important e ca atat copiii, cat si parintii ne-am simtit bine.