June 20, 2018

Să fii mamă…

Când oboseala te cuprinde, şi simţi că nu mai ai puteri, Doi ochişori de te privesc, ca două primăveri, Îţi e de-ajuns să uiţi de tot, de osteneli, şi de dureri, Să ştii că numai tu deţii cele mai scumpe-averi. Nici bani, nici faimă, nici palate nu pot înlocui Căldura din privirea lor, ce-aduce bucurii. Răbdare şi iubire, putere, suferinţă, Şi multă bunătate, răspundere şi chibzuinţă, M-ai învăţat, copile, cu multă sârguinţă. Nici zece şcoli de-aş fi urmat, mai bine tot n-aş fi-nvăţat Cum să iubesc fără de margini, şi fără de păcat. Prin tine, Dumnezeu mi-a dat puteri din care nu credeam Să am eu vreodată, ‘nainte să te am. Nopţi nedormite, griji sau lacrimi, când te-atingea vreo boală Sunt fleacuri, sunt rutină, nu e mare scofală. M-ai învăţat […]