October 19, 2017

Supă / ciorbă de salată verde

Înainte să vin în Maramureş, ştiam că salata verde se mănâncă doar ca salată. 🙂 Ei bine, aici am aflat că din salată se face şi “supă de şălate”, care e foarte gustoasă, uşoară şi se prepară destul de simplu. Aveţi nevoie de: 2 căpăţâni mari de salată verde o ceapă 200 g de slăninuţă și, dacă vreți, puțin bacon 400 ml iaurt sau lapte bătut 3 ouă 1 litru jumate de apă 2 linguri de faină 2 fire de usturoi verde (opţional) 3 căței de usturoi 400 ml de smântână grasă ulei sare şi piper după gust Spălaţi salata bine-bine, că e posibil să mai fie şi “codaţi” prin ea, adică viermişori. Apoi o tăiaţi mărunt, împreună cu cozile de la usturoiul verde. Tăiaţi ceapa solzişori, o căliţi, apoi […]

Reţetă: Sarmale în foi de varză murată sau acră

Atunci când vreţi să faceţi sarmalele în foi de varză murată (sau acră, cum i se mai spune în Banat), vă dau un sfat: când vă alegeţi varza, din piaţă, alegeţi-o pe cea cu frunza subţire. Cea mai bună e varza care are o culoare galbenă înspre verzui chiar. De data asta, eu varza am luat-o de la Billa (era ambalată într-o pungă din plastic), şi a fost excelentă. Varza se pune pentru câteva ore în apă rece, la “desărat”. Apoi se ia frunză cu frunză şi se taie după mărimea dorită. De la fiecare frunză, tăiaţi “cotoarele”, acică, capetele tari ale frunzei.  Apoi, dacă vreţi sărmăluţe mai mici, faceţi frunze mici. Dar să le aveţi pregătite dinainte, să vă fie mai uşor când împachetaţi sarmalele. Pe lângă căpăţâna de […]

Reţetă: fusilli (sau macaroane) cu slănină şi brânză de oaie

E o reţetă care se face uşor şi rapid. Soţul meu, care e gurmand,  e înnebunit după ea. Spunea că aici, în Maramureş era mâncare de bază. Evident, nu cu fusilli, ci cu macaroane obişnuite. 🙂 Aşa că, cel puţin o dată pe săptămână mă pune să i-o gătesc. Aveţi nevoie de: o cutie de paste (fusilli sau alte macaroane) o bucată de brânză de oaie (aici, în Maramureş avem din plin), sau se mai poate folosi mozarella sau orice brânză care se topeşte la temperatură înaltă şi se întinde (cam 400 g) o bucată de slănină de porc (cam 300 g) sare Se fierb pastele în apă cu sare, conform instrucţiunilor de pe pachet. Brânza se mărunţeşte, adică se taie cubuleţe sau se dă pe răzătoarea mare. Slănina se […]

La bloc sau la casă? La ţară sau la oraş?

Ştiţi cum e vorba aia, că întotdeauna îţi doreşti ce nu ai… Ei bine, eu, crescând mai mult pe la ţară (doar vreun an am stat la bloc, în Timişoara), de mic copil doream să mă mut la bloc. Şi, după ce am terminat liceul, mi s-a îndeplinit dorinţa. Am stat 2 ani la bloc, în Arad, apoi m-am mutat în Baia Mare, tot la bloc. Toate bune şi frumoase până au apărut copiii şi au mai crescut. Pe mine nu mă deranja nici că auzeam cum trag vecinii apa la WC, nici că auzeam săptămânal scandalurile Dirijorului. Nu mă deranjau nici vecinii care nu salutau, nu-i cunoşteam şi se mai şi uitau urât. Eu îmi vedeam de ale mele. Însă, după ce au mai crescut ăştia mici, deja a […]

Copilul şi tatuajul, cârnaţul şi porcul

Zilele trecute am auzit două “vorbe” foarte tari, spuse de femei. Mie mi s-au părut amuzante, aşa că o să vi le spun şi o să le dezbat puţin. Prima am auzit-o într-un film cu Julia Roberts. Era o tipă cu un bebeluş, şi o sfătuia pe Julia, care nu avea încă copii, spunându-i: “Un copil este ca un tatuaj pe faţă. Trebuie să fii foarte sigură că-l doreşti cu adevărat, înainte să-l faci.” Şi chiar aşa e. Un copil îţi schimbă toată viaţa, şi, odată ce l-ai făcut, nu-l mai poţi băga înapoi, nici măcar pentru o oră. Ţin minte când eram gravidă şi, fiindu-mi greu cu burta mea imensă, abia aşteptam să nasc. Şi mai îmi spunea câte una că acum e bine, şi să mă bucur de […]

Regionalisme din Maramureș III

Sunt curioasă câți dintre voi știți că „limba” noastră națională este de fapt un dialect al limbii române, dialectul dacoromân. Asta pentru că limba română se împarte în patru dialecte: dacoromân, care este cel mai răspândit, aromân, istroromân și meglenoromân. Pe teritoriul României se vorbește dialectul dacoromân, care la rândul lui se împarte în subdialectele: bănățean, crișean, maramureșean, moldovean, și muntean, iar acestea la rândul lor se împart în graiuri. Știm că am mai scris două articole despre regionalismele din Maramureș, dar ne-am mai amintit câteva, așa că am decis s-o mai punem de-un articol. Data trecută v-am spus că a tomni înseamnă „a repara ceva”, dar dacă vreo babă îți spune că te-ai mai tomnit, nu te bucura prea mult, că de fapt vrea să spună că „te-ai mai îngrășat” :). Nu joiesc a mă […]

Regionalisme din Maramureș

Subdialectul maramureșean este unul dintre cele mai haioase subdialecte ale limbii române (după cel moldovean 🙂 , desigur. Vă vom scrie azi niște cuvinte și expresii care ni s-au părut mai amuzante. Substantive: La noi în Maramureș, de Halloween nu se sculptează „dovleacul”, ci ludăul. Prin sate, mai toată lumea are o ciufulitură (adică „o poreclă”). De exemplu: Ulifante, Brebănașu, Gozu (adică „gunoi”, „mizerie”),  Mâcioc (pe aici mâcioc înseamnă „motan”), Jidu („evreul” din sat), Brihan (adică „Burtă Mare”) etc. În Maramu, fetele îmbrobodite-napoi s-ar lega cu drod de drăguț, mai ales dacă are și mótor. Traducrere: „În Maramureș, „fetele ușuratice” s-ar lega cu „sârmă” de „iubit”, mai ales dacă are și „mașină”. Moșii betegi merg la potică, și-i cer la poticarăș bumbi, adică: Moșii „bolnavi” merg la „farmacie” și-i cer „farmacistului” […]

Reţetă: gogoşi (pancove în Maramureş, crofne în Banat)

Aveţi nevoie de: 600 g făină 2, 3 gălbenuşuri de ou lapte (300 ml) zahăr (2 linguri rase) drojdie uscată (doua lingurite) ulei de floarea soarelui (cam o lingură) zahăr pudră o linguriţă de sare           Se pune făina într-un castron şi se trage pe părţile laterale să se facă o gropiţă la mijloc. Acolo se pune drojdia, o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ (cam 50 ml) şi se amestecă cu puţină făină. Se lasă aşa până începe să dospească (cam 10 minute). Apoi se pun gălbenuşurile, zahărul şi sarea, frământându-se cu lapte călduţ. Laptele care a rămas se toarnă treptat, în timp ce se tot frământă.             Se frământă până aluatul este potrivit de moale şi se desprinde […]

Maramureș, colț de rai…!

Cine a mai citit pe blog, știe că eu sunt de origine din Banat, și de cinci ani stau în Maramureș. Când eram copil, maramureșenii veneau în Banat la sapă sau la cules de porumb și stăteau câte o lună, întorcându-se acasă cu bani sau porumb în schimb ( în Maramureș se cultivă foarte puțin porumb). Primele mele impresii despre maramureșeni au fost că sunt niște oameni harnici și credincioși (duminica, îmbrăcați în haine curate, se trezeau și mergeau la biserică, nu dormeau, chiar dacă de luni până sâmbătă munceau de dimineața până seara târziu. Abia așteptam seara, să vină la masă. Erau echipe de câte zece muncitori și de obicei dormeau la casa unde lucrau. Era o adevărată plăcere să stai cu ei de vorbă. Era ciudat să vezi […]

Regionalisme din Banat

Nu stiu de ce, în ultima vreme mă cam năpădesc amintirile copilăriei. Eu sunt de origine din Banat, dar acum locuiesc în Maramureş. Maramureşenii spun că numele de Banat vine de la bănat, care înseamnă necaz, sau supărare, din cauză ca mai demult, maramureşenii erau nevoiţi să neargă la lucru în Banat ca să-şi câştige pâinea. Mergeau la săpat primăvara, şi la cules porumbul toamna. E ciudat cum , dacă nu vorbeşti multă vreme o limbă, uiţi multe cuvinte. Mie mi s-a întâmplat să uit cuvinte din graiul bănăţean, anumite regionalisme pe care le foloseam zilnic în copilărie. Şi de câtva timp încoace mi-am tot “stors mintea”, să le găsesc. Şi iată rezultatul: Regionalisme din Banat comuna Felnac, judeţul Arad • arşău – hârleţ • ai – usturoi • niauă […]