November 24, 2017

Mămăligă / tocană (în Maramureș) în straturi, cu brânză și slănină

Unul din felurile de mâncare preferate de soțul meu, maramureșean autentic, e mămăliga cu brânză (de oaie) și cu slănină prăjită. Și nu-l condamn, pentru că e excelentă combinația. Aveți nevoie de: făină de mălai, apă și sar pentru mămăligă brânză de oaie sau de burduf (aici, în Maramureș, se face cu brânză de oaie “țaparâșă”, ținută în “brebânță”, un vas de lemn, după care, de obicei se întinde ca o gumă când e topită) slănină (cam 2, 3 felii) Se pune apa cu sare la fiert pentru mămăligă, și până fierbe se taie cubulețe slănina și se pregătește brânza într-o farfurie. Slănina se pune la prăjit într-o cratiță, până se topește, și se face jumări. Eu am o tehnică pe care o aplic atunci când fac mămăliga, dar și […]

Rețetă – plăcintă creață din Maramureș, cu brânză și cu varză

Un cititor fidel al blogului meu mi-a sugerat să postez rețeta celebră în Maramureș – plăcintă creață, așa cum se face la ei în sat, la Hovrila. Mai mult decât atât, m-am întâlnit și cu soția lui – mare gospodină, să-mi spună până la cele mai mici detalii cum se face această minunăție culinară. Așa că mi-am luat inima în dinți, m-am dotat cu toate cele necesare și m-am pus pe făcut plăcinte. 🙂 Mai am nevoie de ceva experiență pentru a ajunge să-mi iasă la fel de subțire cum i-au ieșit ei. Mie mi-au ieșit mai mult cum se face “peste deal”, dar a fost extraordinar de bună. Să vă spun și vouă de ce aveți nevoie, în caz că vreți să încercați: 1 kg de făină un cub […]

Maramureșeni, haideți la țurcă!

Mai demult v-am povestit despre țurcă – un joc pe care mulți îl știu din copilărie, și care a fost redescoperit nu demult, aici, în Maramureș. Odată ce l-ai jucat, îți intră la suflet. Acum, că vine vara, cu soare și vreme bună, e păcat să stăm în casă. Așa că, un grup de maramureșeni din Baia Mare și-au făcut o echipă de țurcă – BIG. Unii dintre ei chiar n-au mai jucat până nu demult, dar odată ce-au intrat în joc, n-au mai vrut să iasă. 🙂 Iar sâmbătă, au hotărât să-i aducă aici, în Baia Mare, pe țurcașii cu experiență din Sighet, și să facă un meci demonstrativ, mai ales pentru cei care nu cunosc acest sport. Eu sunt convinsă că o să vă placă, și, de ce […]

Ce trebuie să vizitaţi când mergeţi în Maramureş IV – satul Breb

Pe drumul din Baia Mare, prin Cavnic, către Sighetu Marmaţiei, cu 6 km înainte de a ajunge în Ocna Şugatag, la poalele Muntelui Gutâi, veţi vedea, la un moment dat, un sătuc izolat, parcă desprins din altă lume, în mijlocul căruia se vede o biserică albă, cu două turnuri înalte. Este satul Breb, care este mai cunoscut şi mai apreciat în Marea Britanie decât la noi. E ciudat să vezi cum un prinţ al Marii Britanii apreciază ceva ce unii tineri de la noi aruncă la gunoi. Poate că ne trebuie astfel de exemple ca să apreciem mai mult tradiția străbunilor noștri. Am rămas mută de uimire când, plimbându-ne pe o străduţă din  Breb, am văzut pe o casă bătrânească din lemn, semnul coroanei regale a Marii Britanii. Întrebând sătenii, […]

Ce trebuie să vizitaţi când mergeţi în Maramureş III – Mănăstirea Bârsana, la Moară la Niculai, bisericile de lemn şi Pintea

De la Cimitirul Vesel mergem la Mănăstirea Bârsana, aflată la 22 km de Sighetu Marmației. Aici, prin frumusețea locului, prin creaţia artistică, ce îmbină stejarul cu piatra de râu într-un mod aparte, ne simțim mai aproape de Dumnezeu. O mănăstire de maici, care a fost construită, în întregime, după tradiția maramureșeană, care știe să îmbine lemnul în așa fel, încât să nu trebuiască să fie bătute cuie. Maica Filofteia a fost cea care a vegheat la construcția întregii mănăstiri, fiind atentă la cele mai mici detalii, şi făcând din Casa Domnului o adevărată operă de artă. Dacă veți merge primăvara sau vara, până către toamnă, privirile vă vor fi încântate de aleile pline de flori, care mai de care mai frumoase, şi veți vedea maicile cum le îngrijesc. E o […]

Ce trebuie să vizitaţi când mergeţi în Maramureş (partea a II – a: Memorialul Durerii şi Cimitirul Vesel)

Vă spuneam în articolul trecut despre Sighetu – Marmaţiei şi farmecul acestui oraş care, prin Muzeul Satului Maramureşean, dar şi prin Muzeul Etnografic (situat în centrul oraşului) a păstrat vie o parte din sufletul strămoşilor noştri. Oraşul are şi încărcătură istorică, aici aflându-se Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, sau Memorialul Durerii, închisoarea folosită de regimul comunist pentru exterminarea elitelor României. Este o frescă tristă a istoriei noastre, pe care, însă trebuie s-o cunoaştem, şi să învăţăm să facem în aşa fel încât noi să împiedicăm să se mai repete. Pentru că avem puterea de a opri răul încă din faşă. Iar răul de acel fel începe întotdeauna prin limitarea libertăţii cuvântului şi prin promovarea non-valorilor. Acolo au fost închişi, fără ca măcar să fie judecaţi, şi condamnaţi la pedepse […]

Ce trebuie să vizitaţi când mergeţi în Maramureş (partea I)

Când am vizitat pentru prima dată Maramureşul era iarnă. Mă refer aici la Maramureşul “de peste deal” sau Maramureşul Istoric, “dealul” fiind, de fapt, Muntele Gutin sau Gutâi, care, în trecut, despărţea zona Crişanei de Maramureș. Abia în 1968, Baia Mare (care până atunci făcea parte din regiunea Satu Mare), a fost alipită Maramureșului.  Dar să nu-mi pierd ideea… când am vizitat pentru prima dată Maramureşul, iarna, am rămas profund impresionată. Zăpada era cam de un metru, iar brazii, încărcați de omăt, păreau parcă desprinși din altă lume. Trecând prin satele maramureșene, nu mi-a venit să-mi cred ochilor când am văzut sătenii îmbrăcați în port popular. Şi nu erau doar bătrânii satului, ci şi tinerii, pe-a căror față se vedea mândria că pot purta straiele străbunilor lor. Era Duminica după […]

Reţetă din Maramureş: sarmale în foi de varză cu păsat

În Maramureş, păsat i se spune porumbului mărunţit, pisat sau măcinat mai mare, mult mai mare decât făina de mălai. Aici, mi demult, sarmalele se făceu cu păsat în loc de orez (orezul era scump) şi cu cimbru, iar tradiţia se păstrează şi astăzi. Eu am pus şi puţin orez, şi au ieşit delicioase. Aveţi nevoie de: o căpăţână mare de varză murată 1 kg de carne tocată (eu am luat amestec de porc şi vită) o cană de orez o cană şi jumătate de păsat două cepe 2 ouă sare piper cimbru 2 fire de cârnaţ afumat o bucată de costiţă afumată (sau scăriţă) Varza, dacă este prea acră şi sărată, se pune pentru câteva ore în apă rece, la “desărat”. Apoi se ia frunză cu frunză şi se […]

Pentru a înţelege dragostea părinţilor tăi, trebuie tu însuţi să creşti un copil

Asta spune un vechi provreb chinezesc, că pentru a înţelege dragostea părinţilor tăi, trebuie să creşti tu însuţi un copil. Şi zău că are dreptate. Nu ai cum să înţelegi sentimentele unui părinte decât dacă eşti şi tu părinte. Nu poţi şti ce e în sufletul unei mame, decât dacă eşti mamă. Nu poţi să ştii ce înseamnă iubirea necondiţionată, decât după ce ai un copil. “Inima mamei este un adânc abis, la capătul căruia găseşti de fiecare dată iertare” spunea Honore de Balzac. Şi, într-adevăr, orice ar face şi orice ţi-ar face copiii tăi, întotdeauna îi vei ierta. O femeie, abia după ce are un copil îşi poate aprecia mama. Abia atunci vede prin câte a trecut şi cât de greu e să creşti un pui de om: de […]

Cineva, acolo sus, vă iubeşte!

O prietenă mi-a zis, zilele astea: “Cineva, acolo sus, vă iubeşte!”. Eu spun că cieva, acolo sus, ne iubeşte pe toţi. Dar ne iubeşte foarte, foarte mult. Că de nu ne-ar iubi atât, ne-ar nimici pe loc, pe toţi, cu mic, cu mare, la cât suntem de răi. Maramureşul are un cântec care spune: “Măi pretine, eu şi tu Şohan n-om vide raiu Da’ nici nu-i hia să-l videm După ce oameni suntem.” “Şohan”, pentru cei ce nu ştiu, înseamnă “niciodată”, iar “hia” înseamnă “musai”. Moroşenii, în cântecele lor, meditează la viaţă şi la moarte, moarte pe care o privesc ca pe ceva normal şi firesc. Sunt conştienţi că suntem oameni, păcătoşi şi muritori. Ne plac, de obicei, lucrurile interzise, cedăm ispitelor şi avem vicii. Nimeni, ca om, nu poate […]