September 19, 2018

Viața e frumoasă! Să luăm exemplu!

De multe ori uităm cât de frumos e darul vieții, și ne petrecem zilele afundându-ne în problemele cotidiene, care, de obicei, sunt atât de mărunte, încât nici n-ar trebui luate în seamă. Văzând azi dimineață pe facebook clipul cu bunicuța care, auzind un cântec în mașina nepoatei care-o așteaptă, începe să danseze, mi-am dat seama cât de încuiați suntem noi, oamenii. Sau poate că trebuie să conștientizăm cât de scurtă e viața ca să ne bucurăm de ea. Nu trebuie să fii bogat ca să te simți fericit, nu trebuie să fii frumos, și, după cum se vede, nu trebuie să fii nici tânăr. Trebuie doar să relizăm că nu merită să ne risipim timpul prețios fiind supărați. Dacă-ți vine să dansezi, dansează, dacă-ți vine să cânți, cântă! Dacă-ți vine […]

Crăciunul unei mame

Îmi aduc aminte cât de mult așteptam Crăciunul când eram copil și că îl trăiam la maxim. Crescând la sat, mergeam la colindat și nu simțeam deloc frigul de afară. Acum, nu știu dacă numai mie mi se întâmplă, dar parcă oboseala de dinaintea sărbătorilor nu mă mai lasă să mă bucur de aproape nimic. Când eram mică nu-mi dădeam seama câtă muncă e în spatele unei mese de Crăciun. La noi, la români este obiceiul (chiar prost, aș putea spune) să facem zece feluri de mâncare la sărbători, uitând să ne mai bucurăm și de altceva, în afară de mâncare. Da, și mâncarea e importantă, dar nu trebuie ca totul să se învârtă în jurul ei. Eu una, anul ăsta am învățat din greșelile mele. Mi-am propus să fac […]

Echilibrul vieții

De multe ori avem impresia că nouă nu ni se pot întâmpla lucruri rele. Iar când ni se întâmplă, totuși, iarăși avem impresia că numai noi avem parte de așa ceva. Ei bine, viața asta e plină de surprize: mai mult sau mai puțin plăcute. Și întotdeauna când ni se întâmplă ceva rău, va veni și ceva frumos în viața noastră și va compensa răul. Ăsta e echilibrul vieții. Totuși, dacă viața asta nu e numai lapte și miere, asta nu înseamnă că nu putem fi fericiți. Fericirea stă în noi, în fiecare. Trebuie doar să o eliberăm, nu să o ținem prizonieră. Și fericirea noastră nu e nici la persoana iubită, nici la dușmani, nici la neamuri. Ea nu trebuie să depindă de nimeni și de nimic. Tot ce […]

Viaţa-i dură, dar grea…

Într-o zi, pe când curăţam nişte cartofi, o vecină mai în vârstă a trecut pe la mine, probabil din cauză că nu a găsit pe altcineva să-şi spună supărările. Şi a-nceput a mea să se plângă cât de greu îi e, cât de grea e viaţa asta şi cât trebuie ea să muncească. Eu, fiind bine-dispusă, i-am răspuns: “Lasă, tanti, că trece repede! Una-două trece viaţa asta. Mai puţin şi nu o să mai suferiţi, şi nici nu o să mai munciţi.” Vă daţi seama ce s-a “ofticat” tanti şi ce s-a mai umflat în pene: “Adică tu îmi spui că eu azi-mâine mor?” “Păi ce, nu-i aşa? Toţi o să crăpăm într-o zi. Asta e realitatea…” Dar degeaba, că a mea tot nu înţelegea. Atunci i-am spus: “Trebuie să […]

Zâmbeşte! Mâine va fi mai rău

Îmi aduc aminte de perioada când eram gravidă şi mă dureau toate, mi se umflau picioarele etc, şi abia aşteptam să nasc odată, să scap Atunci se găsea câte-o babă sau câte-o femeie mai deşteaptă să-mi toată spună: “Bucură-te acum, cât e în burtă, că după ce iese va fi şi mai greu.” Bă, şi se adeverea. Îeşea ghemotocul urlător, care nu te lăsa să dormi, şi nici nu mai puteai merge oriunde, ca înainte. Ziceam apoi: “Abia aştept să-l văd că stă în funduleţ, sau că se ridică în picioare.” Şi iar auzeam replica cu “bucură-te acum, că tot ce face e că stă pe spate, mâncă şi doarme, că va fi şi mai greu.” Şi iar aveau dreptate. Plângea că vroia să se ridice, şi toată ziua trebuia […]

Stări de spirit…

În sfârşit am terminat şi cu disertaţia şi pot sa ma reapuc de scris… Mi-a lipsit. Îmi doresc sa scriu ceva, dar e greu sa gasesc cuvintele… Am multe de scris. Am multe să va povestesc… Dar cuvintele fug de mine acum. Ma simt ca un mut, care-şi doreşte să vorbească, dar nu-i ies pe gură decât nişte frânturi de sunete… Aţi simţit vreodată că sunteţi trişti, dar nu aveţi, de fapt, nici un motiv atât de întemeiat încât să vă aducă în starea asta? Oare care ar putea fi explicaţia? Cred că pe lume sunt oameni veseli şi oameni trişti. Eu aşa i-am împărţit azi… E ceva rău în a fi trist??? E contagios? Oare zilele ne sunt împărţite în zile vesele şi zile triste, de când ne naştem? […]