Narcise galbene și albe,
Soarele-și intră-n drepturi iară,
Nopțile sunt iar calde.
Pe-obraz simți razele fierbinți,
Ce dor, ce dor ți-a fost…
Pe câmp stau păpădii cuminți,
S-a dus albul anost,
Și frigul, vântul și ploi reci,
E galben, alb și verde-acum,
De-aici nici că mai vrei să pleci,
Din hornuri nu mai iese fum.
Natura-i iar prietenoasă,
Și vrea ca să-i fim frați,
Așa că nu mai stați în casă,
Pe câmpuri alergați!
Frumos. Asta e scrisa de tine?
Mulțumesc! Da, e scrisă de mine. 🙂