September 26, 2017

Cum e să fii mamă

Eram în anul 3 de facultate când am aflat că sunt însărcinată. Încă nu-mi stătea capul la făcut copii. Încă mă simţeam eu un copil, la 21 de ani. Aveam o colegă care trebuia să nască, şi ni se părea un fel de eroină. Iar după ce-a născut, toate o întrebam: “Cum e să fii mamă?”

Mă speria la culme gândul de a avea un copil. “Abia am grijă de mine. Ce o să fac eu cu un copil?” mă gândeam, când soţul meu bătea apropo-uri. Însă, din clipa în care am văzut două liniuţe pe testul de sarcină, toate sentimentele s-au transformat în unul singur: grija ca bebeluşul pe care-l port să nu păţească nimic rău.

Da, când din simplă femeie devii o mamă şi aduci pe lume o mică vietate, nu ştii ce te-aşteaptă. Mai întâi, imediat după naştere, te cuprinde o stare de euforie. Eşti conştientă că ai dat viaţă. Că mogâldeaţa pe care o simţeai cum se mişcă în tine, care respira şi se hrănea prin tine, acum te poate privi şi o poţi atinge.

Viaţa pe care ai avut-o până acum se schimbă, iar universul tău, ca mamă, devine copilul. Eu, sincer, am fost puţin şocată de schimbare. Era ciudat că nu mai puteam dormi când voiam, nu mai îmi ajungea timpul, şi toată energia mea era consumată de “ghemotocul urlător”.  Ştiu că sunt şi bebeluşi cuminţi, dar a mea plângea într-una, aşa cum vorbeşte acum. 🙂 Ea, când se trezea, mai întâi deschidea gura, nu ochii. Nici un ceas deşteptător nu sună şi nu te poate trezi aşa cum o făcea ea. Eram în picioare în secunda următoare.  Aş putea spune că un an jumate, a făcut armată  cu mine.

Iar sentimentul acela de îngrijorare s-a dublat când a venit pe lume cel de-al doilea copil, mai ales că el e puţin mai sensibil, şi am fost cu el în spital, de câteva ori.

Adevărul e că, să fii mamă, în adevăratul sens al cuvântului, nu e deloc uşor. Aş spune că e cea mai grea meserie din lume. Din mâinile unei mame iese un om. Şi de tine, ca mamă, depinde, în mare parte, ce fel de om iese. Este o responsabilitate enormă, pe care trebuie să ţi-o asumi atunci când aduci pe lume un copil.

Pentru copiii mei, mi-aş da viaţa cu bucurie, în orice clipă, doar să ştiu că ei sunt bine, şi aş nimici, fără să stau pe gânduri, pe oricine ar încerca să le facă rău. Şi cred că cu această frază am cam spus tot. 🙂

Comments

  1. frumos articol 🙂

  2. F frumos 🙂

  3. “Meseria” de mama e cea mai grea dar si cea mai frumoasa si niciodata nu esti suficient de bine pregatita pentru a avea un copil.Cred ca de aici vine starea de euforie =D =D =D!

Leave a Reply