September 25, 2017

Un alt episod de spitalizare – tot cu laringită

“De ce ţi-e frică, nu scapi!” spune un vechi proverb românesc. Ei bine, una din marile mele temeri e să nu mai ajung cu copiii în spital. Ultima dată când am fost era în ianuarie, şi v-am povestit aici cum a fost. Cauza internării a fost, ca şi acum, laringita.

Dacă am putut să fentăm laringita în urmă cu o lună şi să nu ajungem în spital, de data asta ne-a pus capac. Când am scăpat de ea, am folosit metodele scrise aici, şi anume – aparatul de arerosoli, sau nebulizatorul. Însă acum a fost o formă mult mai gravă, cu infecţie şi puroi în gât, şi nimic nu ne-a mai ajutat.

Ce e rău când copilul face laringită e că se declanşează foarte repede, şi, de obicei, în somn, şi se sufocă, nu mai primeşte aer. Trebuie privită cu maximă seriozitate şi atenţie, deoarece poate fi fatală la copii.

Am să vă povestesc prin ce am trecut noi; poate, cine ştie, vă va prinde bine odată.

Şi de data asta, internat a fost tot cel mic, de 2 ani şi 9 luni, el fiind predispus la laringită. Pe la ora 2 noaptea, a început să tuşească şi să respire greu, scoţând un zgomot ciudat. S-a speriat foarte tare, şi s-a panicat, începând să plângă foarte tare, ceea ce a agravat starea lui şi mai tare. L-am pus la aerosoli cu ser fiziologic, dar degeaba. Respira foarte greu, dar febră nu avea. Aşa că am hotărât să sunăm la 112. Eu, având experienţa de data trecută, mi-am pregătit bagajul: papuci de casă, pijamale pentru amândoi, săpun, hârtie igienică, prosop, cană şi linguri. Asta pentru că soţul nu putea veni cu noi, trebuia să rămână acasă cu cea mare. Am preggătit, de asemenea, certificatul de naştere al copilului şi buletinul meu.

A venit Ambulanţa şi am mers la spital. Bineînţeles că ne-a internat. În caz de laringită, copiii mici sunt întotdeauna internaţi, din cauză că, dacă rămân acasă, se pot sufoca şi pot muri chiar în somn.

Diagnosticul a fost “laringită acută edemoasă”. Acest tip de laringită este foarte frecvent la copii, până la vârsta de 5 ani. Căile respiratorii se îngustează din cauză că laringele şi corzile vocale sunt inflamate. Simptomele, în afară de respiraţie greoaie şi zgomotoasă, mai sunt şi vocea răguşită şi tusea aspră, ca un lătrat.

Ca de fiecare dată când am mai fost internată cu cel mic, am nimerit în salon cu un bebeluş pe care părinţii l-au adus în spital şi l-au lăsat acolo. De data asta avea doar o lună.

I-au făcutaerosoli  cu ser fiziologic şi adrenalină, apoi i-au pus branulă şi i-au făcut injecţie cu dexametazonă şi antibiotic. Când am mers în salon, mi-au dat să-i ţin o mscă cu oxigen, cât mai mult. Copilul şi-a revenit (adică respira normal) cam în două ore. Am stat în spital 4 zile, iar acum luăm tratament cu antibiotic acasă, încă 5 zile.

Sper să ne facem bine şi să nu mai ajungem prin spitale, mai ales la “condiţiile” de-acolo. Pe uşa de la baie scria că duşul e obligatoriu, şi pentru mamă, şi pentru copil, dar duşul era stricat. 🙂

Locurile în spital sunt foarte puţine, şi, de multe ori, mamele dorm, cum pot, în pătuţ cu copilul. “La noi nu e hotel, că dacă nu mai sunt locuri, închidem. Trebiue să-i primim pe toţi” Mi-a spus o doctoriţă când am protestat pentru faptul că la noi în salon, unde erau 2 pătuţuri cu 2 bebeluşi şi un pat, voiau să mai aducă încă o mamă cu o fetiţă, tocmai înainte de a pleca noi acasă. I-am zis că eu nu vreau să mă aleg cu alt tip de boală la copil. Fata avea febră mare şi avea amigdalită şi faringită (aşa mi-a spus mama ei). După ce am protestat, au făcut nişte mutări şi, culmea, au reuşit să-i facă loc, să doarmă fetiţa în pătuţ, iar mama pe un pat mare.

De povestit aş mai avea multe, dar mă opresc aici, să nu vă plictisesc. 🙂

Sănătate şi numai bine! 🙂

Comments

  1. Insanatosire grabnica..Nu cred ca e ceva mai teribil decat sa iti vezi copilul bolnav…

Trackbacks

  1. […] “malefica” laringită v-am mai scris, și v-am scris și despre experiențele neplăcute trăite prin spital. V-am scris și teoria despre cum să scapi de laringită fără internare, dar […]

Leave a Reply