September 26, 2017

Fericirea nu poate veni din trecut

Sunt unii oameni (printre care mă număr şi eu), care au obiceiul de a “naviga” în trecut, mai des decât ar trebui. Aceştia se numesc nostalgici. Şi, conform DEX-ului, nostalgia e un sentiment de tristețe provocat de dorința de a regăsi ceva trecut, de a revedea ceva iubit; dorință (plină de regrete) pentru ceva greu de realizat.

Analizând definiţia, ne dăm seama cu uşurinţă că sentimentul de tristeţe e provocat şi de nostalgie.

Ok, şi-atunci, noi, cei nostalgici, ce-ar trebui să facem? Eu zic că ar trebui să încercăm să ne controlăm gândurile. Controlându-ţi gândurile, îţi controlezi, implicit, şi sentimentele.

Recunosc că eu sunt genul de “fiinţă cu capul în nori”. Mă vezi lângă tine, dar gândul meu e departe, foarte departe. Poate e în urmă cu 10 sau 15 ani. Poate ce-ai spus tu m-a făcut să îmi aduc aminte de un episod din trecut. Şi-atunci stau şi analizez fiecare detaliu. În general, încerc să-mi dau seama dacă am făcut, atunci, ceva greşit. Şi, când îmi dau seama că am greşit cu ceva, încep regretele şi părerile de rău. Însă fără rost şi absolut inutile.

Unde vreau să ajung e că oricât de mult am trăi în trecut, nu vom avea nici o satisfacţie. Pentru că e ceva ce nu mai poţi schimba. Ce putem face e să revenim în prezent, cu picioarele pe pământ, aici, unde ne putem clădi fericirea.

Chiar dacă e vorba de un moment de fericire pe care l-am trăit mai demult, asta nu ne poate face fericiţi şi în prezent, ba din contră.

Da, putem învăţa din trecut, dar e bine să luăm învăţăturile, iar trecutul să-l lăsăm în urmă, acolo unde îi e locul.

Comments

  1. Si eu sunt un nostalgic incurabil…Ador sa traiesc in trecut…

Leave a Reply