December 16, 2017

Împrumuturi din domeniul culinar, luate din franceză (partea a III – a)

“Salată de boeuf”, “maioneză“, “antricot” – cuvinte din domeniul culinar pe care le folosim adesea, şi a căror provenienţă şi istorioară sunt foarte interesante, fascinante şi, în acelaşi timp, chiar amuzante.

„În meniuri apare adesea la unele feluri de mâncare şi cuvântul boeuf (am găsit boeuf bourgunion, boeuf braise) care înseamnă <<carne de vită>>, nu de bou aşa cum ar traduce cineva care nu ştie că, deşi în franceză există cuvântul vache <<vacă>>, care provine de la latinescul vacca, în măcelăriicarnea de vacă şi de bou (taur) se vinde sub numele de viande de boeuf”.[1]

De la Marius Sala aflăm că acest cuvânt, boeuf, vine tot din franceză şi în varianta bif: biftec, care înseamnă “felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie”. Mai avem şi cuvântul rosbif, „muşchi de vacă, foarte puţin fript, cproape crud la mijloc”, termen care vine de la francezul rosbif, sau, mai este şi varianta englezească roast beef (roast – fript + beef – bou, vacă).

Salata de boeuf este un fel de mâncare tradiţională românească, în general, servită la toate ocaziile festive. Este o combinaţie de carne de vită tocata fin,  legume şi rădăcinoase, la care se adaugă maioneză şi legume murate. (…). Numele poate sugera o influenţă culinară franceză, deoarece boeuf este un cuvânt francez pentru carnea de vită…”[2]

Tot Marius Sala ne spune despre alte două cuvinte din limba română, care au fost luate din franceză: antricot şi cotlet, care provin din cuvintele entrecôte şi côtelette, ambele conţinând cuvântul côte „coastă”. Aşadar, cuvântul entrecôte se traduce prin entre „între” şi côte „coastă”, adică „între coaste”, în DEX cuvântul antricot fiind glosat „carne provenită din regiunea intercostală; prin extensie, friptură din această carne, cotlet”. După DEX, antricot şi cotlet sunt sinonime. Francezul côtelette este un diminutiv al lui côte, şi a dat în română cotlet, „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot”.

Wikipedia susţine că reţeta maionezei a fost adusă în Franţa din oraşul Mahon, din insula Menorca, după victoria obţinută de francezi asupra englezilor, în 1756. Conform acestei istorii, sosul era numit originar „salsa mahonesa” (aşa cum i se spune şi astăzi în Menorca), devenind abia apoi maioneză, popularizată fiind de francezi.

Numele ei provine din cuvântul manier – a amesteca, este legat cu oraşul Mahon, capitală la Menorca, sau – s-a preluat din numele oraşului francez Bayonne, şi de aici – sauce bayonnaise, însă cea mai probabilă teorie spune că numele maioneză provine din cuvânt: moyenu care în limba franceză veche însemnă «galbenuş».

Sosul şi-ar fi putut căpăta numele după Carol de Lorena, duce of Mayenne, pentru că a pierdut timpul înainte de bătălia de la Arques, în care a fost înfrânt, mâncându-şi pe îndelete puiul cu acest sos rece.

După Oxford English Dictionary, cuvântul maioneză şi-a făcut debutul în limba engleză abia în anul 1841.



[1] Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte româneşti, vol. II, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 83.

[2] Salată de boeuf, http://en.wikipedia.org/wiki/Salat%C4%83_de_boeuf

Leave a Reply