June 27, 2017

Anglicismele din domeniul brandurilor de vin din România

Un alt capitol din lucrarea „Varietatea brandurilor de vin din România”, pe care am scris-o eu şi Cristina în anul II de masterat se referă la denumirile pe care unii producători de vinuri din ţara noastră le-au dat vinurilor. Aici ne referim la englezisme sau anglicisme.

“Anglicismele au început să cucerească Europa Occidentală după Al Doilea Război Mondial, iar pe cea de Est după 1989. Fenomenul a devenit global odată cu apariţia internetului şi a multinaţionalelor”, spune Rodica Zafiu. Aceasta consideră că apariţia anglicismelor este un fenomen cât se poate de normal. „De fapt, odată cu informaţia împrumuţi din afară şi limbajul. E o chestiune de comoditate“.
Influenţa limbii engleze este un fenomen nu doar european, ci şi mondial. Fenomenul de invazie a anglicismelor a luat amploare datorită celor doi factori precizați mai sus, dar și datorită progresului anumitor domenii ale tehnicii şi a răspândirii industriei cinematografice americane.“În prezent, asistăm la un proces de invazie a anglicismelor în limba română, fapt ce reprezintã manifestarea unui fenomen lingvistic internaţional”
‘’Pe lângă necesitatea firească de folosire a termenilor preluaţi din limba engleză, există unele tendinţe ale unor categorii sociale, care utilizează, în mod voit, cuvinte englezeşti,deşi există traducerea lor în limba română. Frecvenţa ridicată în folosirea unor cuvinte englezeşti care au, totuşi, corespondent în limba română desemnează conturarea unei mode lingvistice’’ .

Ne vom începe periplul printre brandurile de vin pornind de la Cramele Recaș. Acestea acoperă la ora actuală cel mai mare volum din exportul de vin românesc, deținând o cotă de 17% din exportul românesc de vin și o pondere de 8-10% din piața internă a vinului. Exportul este adresat în primul rând pieței din Germania, Marea Britanie și SUA.
Despre brandul Legend of Transylvania, cei de la Recaș explică că “Eticheta este o coproprietate a Cramelor Recaș și a unei companii din Cardiff – Marea Britanie. Conceptul a fost dezvoltat 100% de către britanici pentru a asigura succesul în piețele din UK si SUA prin asocierea vinului românesc cu legendele despre vampiri.” Nu putem să nu ne întrebăm “De ce Transilvania?” din moment ce Cramele Recaș aparțin regiunii Dealurilor Banatului, între acestea neputând să vedem nicio legătură, dar dacă stăm bine să ne gândim găsim și răspunsul. Adică, primul lucru care îi vine în minte unui străin când aude de România este Dracula, despre care se știe că a trăit în Transilvania.
Tot celor de la Recaș le aparține și colecția Castle Rock, însă producătorii nu ne pun la dispoziție și motivul pentru care au ales această denumire. Putem doar să presupunem că precum în cazul prezentat anterior, este vorba de un vin destinat în special exportului, și din nou, putem presupune că cuvântul castel face aluzie la binecunoscuta legendă despre Dracula, din moment ce nu am putut găsi date despre existența vreunui castel legat ca istorie de Cramele Recaș. Am dat totuși peste un castel situat în zona Nadaș, în apropiere de Recaș, dar din moment ce Cramele nu amintesc de acesta în prezentarea sau în istoricul lor, putem presupune că nu acesta stă la originea brandului Castle Rock.
În cele ce urmează, vom pune în discuție brandurile create de Cramele Halewood. Pe cei care nu cunosc descrierea companiei numele Halewood îi poate duce, în mod eronat, cu gândul la strălucitorul Hollywood, însă nu este vorba de nicio strategie de marketing.
Vizitând site-ul aflăm că de fapt compania Halewood International Ltd. a fost înființată în 1978 de către John Hallewood, iar în 2001 aceasta a achiziționat în România peste 400 de hectare de vie.
Cramele Halewood creează branduri care de care mai excentrice, ca de pildă Cherry Tree Hill. “Vinul este însoțit și de o explicație metaforă pentru o denumire neobișnuită. Textul producătorului ne teleportează într-un decor în care” se pot vedea cireși pe culmile dealurilor, aceștia ocrotind culturile de viță-de-vie. De aceea, cireșul a devenit un simbol protector al celor mai bune vii din regiunea Dealu Mare și o sursa de inspirație pentru vin””
Prahova Valley este gama de vinuri cea mai importantă a Cramelor Halewood. Strugurii provin din regiunea Dealu Mare, Prahova, la aceasta se adaugă proprietarul englez și rezultă Prahova Valley.
Cramele Halewood reprezintă cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din România, așa explicându-se faptul că din cele 18 produse prezentate pe site doar 3 au denumiri românești. O altă colecție destinată în special exportului este Dreamer. Nu ne sunt oferite explicații referitoare la alegerea numelui, dar putem presupune că face aluzie la o “stare de visare”, de relaxare, ca efect al consumului de alcool, având în același timp rolul de a distrage atenția de la posibilele neplăceri cauzate de consumul în exces.
George Pruteanu consideră că folosirea anglicismelor are și o explicație psihologică: “denumirea pe englezeşte pare unora mai „valoroasă”, mai „modernă” decît cea pe româneşte – ca şi cum, hm!, limba română ar fi demodată, desuetă, jenantă. Unii, mai radicali, vor spune că asta ţine de fenomenul larg al globalizării. Atunci, mă voi încorda şi eu şi le voi răspunde că ţine de snobism, de servilism, de coanachiriţism. Această fandoseală anglicizantă mi se pare un fel de provincialism-la-nivel-de-ţară, o formă de complex de inferioritate. Aşa cum Coanei Chiriţa i se părea mai „şic” (!mai cool, s-ar spune azi) să zică furculition în loc de furculiţă, aşa li se pare unora că Shopping Center e mai „al dracului”, mai „în Europa” decît Centru comercial” .

Bibliografie electronică:

1. Zafiu, Rodica în Scarlat, Sandra, Limba corporatistă, http://www.adevarul.ro/societate/viata/Limba-corporatista_0_149985002.html
2.  Influența anlicismelor în presa românească, http://www.scribd.com/doc/48110066/INFLUEN%C5%A2A-ANGLICISMELOR-IN-MASS
3. Mureșan, Mihaela, Tendințe lingvistice în presa scrisă contemporană, în Influența anlicismelor în presa românească, http://www.scribd.com/doc/48110066/INFLUEN%C5%A2A-ANGLICISMELOR-IN-MASS
4.  http://www.recaswine.ro/Vinuri/VLegendofTransylvania.php?r=ro;

5. Păduraru, Cătălin (Vinexpert), http://www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/serii-scurte-print-60976.html;

6. Pruteanu, Geaorge, Center-ul din centru, http://www.pruteanu.ro/4doaro-TOT.htm;

Comments

  1. Plastic , sa ne imaginam* 🙂 ca daca pe langa ,,sosea” limba engleza castiga teren, datorita tranzitului – sa zicem – cosmopolit…
    (copiiilor le place)
    http://www.youtube.com/watch?v=t78H8OFjmq0&feature=related

    Pe dealurile rupestre, va vorbi lumea tat pe vorba din strabuni
    http://www.youtube.com/watch?v=zzaufOmX1k0&feature=related

    Asa-i traditia originala, cu forta, rezistenta.

Leave a Reply