June 24, 2017

Orarul unei mame

Nu ştiu cum se face, dar în ultima vreme mă simt surmenată… şi simt nevoia să spun asta. Toţi au impresia că, odată ce ai devenit mamă, trebuie să le ştii pe toate, să le faci pe toate, să nu fii niciodată obosită şi să nu te plângi. Adică să fii super – eroină.

Aşa că, pentru neştiutori, am să scriu programul meu pe o zi, în general. O zi nici prea aglomerată, nici uşoară. O zi normală.

  • ora 7:00, 7:30 – trezirea
  • de la 7:00 la 9:00 – pregătesc ceva pt. micul dejun, o pergătesc pe fiică-mea să meargă la grădiniţă şi pe soţ la serviciu
  • pe la 9:00 se trezeşte şi cel mic. Îi fac şi îi dau de mâncare şi îl schimb
  • de la 10:00 la 11:30 adun din casă şi fac ordine
  • de la 11:30 la 13:00 gătesc, apoi îi dau să mânce copilului. Îmi aduc aminte că nici eu n-am mâncat nimic
  • 13:00 – 13:30 curăţ bucătăria (vase, masă, podea)
  • 13:30 îl culc pe copil
  • 14:00 – 15:00 scriu pe blog
  • 15:00 – 16:00 se trezeşte, îl schimb, îi dau să mânce şi mai fac puţină curăţenie (de obicei în baie, pe care o dezinfectez zilnic)
  • 16:00 – 17:00 – merg să mai cumpăr ce mai trebuie prin casă şi o scot pe fiică-mea de la grădiniţă
  • 17:00 – 18:00 – o schimb pe Alexandra, îi dau să mănânce şi povestim ce-a mai făcut la grădi
  • 18:00 – 19:00 – vine soţul meu de la lucru; îi pun să mănânce, şi iar adun de prin bucătărie şi de prin casă, că sigur sunt toate împrăştiate (de copii)
  • 19:00 – 21:00 – stăm cu copiii, ne mai jucăm cu ei, le mai dau să mânce o tură, îi schimb, îi spăl pe dinţi, îi pregătesc de culcare şi hainele pentru a doua zi
  • noaptea mă trezesc de cel puţin 3 ori la copii: ba pe fată o scapă pişu, ba cel mic plânge (din diferite motive). Şi după ce mă trezesc, jumătate de oră mă chinui să adorm la loc.

Ce v-am scris aici e doar în mare parte programul meu. Fără a pune la socoteală spălatul şi împăturatul hainelor, urletele de peste zi ale copiilor şi multe alte chestii. Şi fac asta de peste 4 ani…  Iar când îi aud pe unii: “Ce bine ţi-e că stai acasă… Nici n-ai ce face toată ziua.” Dar culmea e că ăia care vorbesc, ori n-au copii, ori au, dar habar n-au cum e să stai acasă cu el, că ei sunt plecaţi de dimineaţa până seara (sau noaptea). Aşa că ar fi mai bine să tacă naibii din gură.

Ieşitul în oraş e un lux, o relaxare şi o resetare. Se întâmplă cam o dată la 2 săptămâni, dar tot e bine. Dar şi când ies în oraş, sunt tot cu gândul la copii şi sun acasă din oră-n oră. Acum sunt obosită, dar deseară mă resetez. 🙂

sursa imagine

 

 

Comments

  1. cred ca ar trebui sa imparti greutatile cu sotul.asa ar fi normal.dimineata el duce copilul la gradinita el il aduce.o zi pregateste unu micul dejun o zi celalalt.in fine nu ma bag in familia nimanui 🙂 si idei ar mai fi 🙂

  2. (impersonal dar triumfal)
    Pe frunte, nas, obraji , tampla sau mana, de la ai ei pitici, o zana buna are buton de resetare – o sarutare.

  3. ai uitat sa spui cand mananci, cand te speli, cand te epilezi, cand dai cu aspiratorul, cand speli rufe si inca vreo 1000 de chestii care trebuie facute zilnic!

Leave a Reply