June 25, 2017

Archives for February 2012

1 Martie

Îmi aduc aminte ce nebunie era la şcoală de 1 Martie… Noi, fetele primeam mărţişoare de la băieţi… era o zi foarte mult aşteptată. Şi după ce le primeam, ne uitam ce au primit şi celelalte fete, le comparam, mai făceam şi schimburi… ce zi! Mai nasol era de băieţi, mai ales în liceu, că erau doar 3, iar restul fete, fiind liceu pedagogic. Se bucurau săracii că îi pupam, dar simţeau un gol în buzunar. Şi parcă a fost ieri, iar azi îi cumpăr eu fetei mărţişoare, să dea la doamnele de la grădiniţă. Nu a fost uşor, că peste tot e plin de kitsch – uri. Dar am găsit ceva pictate manual… Ţin minte că şi eu dădeam mărţişoare la profesoare, în generală. Şi profei preferate îi dădeam […]

Minciuna

În ultima vreme am observat că oamenilor le plac minciunile şi mincinoşii. Când eram copil, trebuie să recunosc că eram o mare mincinoasă. Dar acum, stând şi analizând toate întâmplările, îmi dau seama că minţeam din cauză că am observat că oamenii adoră să fie minţiţi. Preferă minciuna în locul unui adevăr care, de multe ori e crud. Preferă  o minciună dulce în locul unui adevăr dureros. Fie că e minciună cotidiană, mincuină politică, minciună economică, minciună socială sau ştiinţifică, în ziua de azi e pusă la mare rang. Haideţi să vă dau şi un exemplu. Citisem zilele trecute pe un blog despre celebrul scriitor Amos Oz, care a scris o carte intitulată “How to Cure a Fanatic”, în care el susţine că un fanatic este un om altruist, care […]

O secvenţă din viaţa unor femei – avortul

Ioana a postat un comentariu la articolul Avortul – dreptul femeii la crimă. Pentru că era prea frumos scris şi pentru că m-a impresionat, am hotărât că merită mai multă importanţă. “Buna fetelor! Am sa va redau sai eu cateva randuri….. GINECOLOGIE…ASTEPT… Langa mine era o tanara, mai slabuta la corp, dar cu niste ochi ageri si suspiciosi la orice misca. Nu i-am inteles comportamentul, dar am trecut mai departe. La urma urmei, era o straina pentru mine… ochii mi s-au lipit pe o tablita, o rama veche cu o foaie de hartie scrisa la calculator unde se specificau exact preturile. Eu ma gandeam cat o sa-mi ia pentru o consultatie… citesc… citesc… ajung mai jos… si raman inmarmurita. Un avort in primele saptamani costa 30 lei. Am ramas blocata […]

Povestea lui Codruţ

Povestea e scrisă de mine prin clasa a IX – a şi sper să vă placă şi să vă ducă pentru un timp în lumea basmului… “A fost odată un împărat pe nume Crai – Bun. Acesta, cu împărăteasa lui aveau un fiu şi erau tare fericiţi. Alături de regatul lor trăia Împăratul Năvală, care-i duşmănea pentru fericirea şi bunăstrea lor. De aceea, aceştia erau mai tot timpul în război. Într-o zi, pe când Împăratul Crai – Bun sosi acasă de pe câmpul de luptă, să-şi vadă fiul de doar câteva luni, Împăratul Năvală îi trimise doi soli cu un mesaj: o colivie cu un porumbel alb, simbol al păcii. Împăratul Crai – Bun chiar căzu în capcană, neobservând inelul negru de la piciorul porumbelului, care prevestea moartea. Bucuros că […]

Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare

Intrând din întâmplare pe blogul unui domn, am văzut acest motto, scris de Albert Einstein (1879 – 1955) şi mi s-a părut interesant şi bun de dezbătut. Pentru că, sincer, nu ştiu cât de valabil mai e în zilele noastre. “Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare!”  – ce vrea să spună oare?  Succesul înseamnă reuşită, izbândă, un rezultat favorabil… Dar adesea, pentru a ajunge să aibă succes, oamenii folosesc orice mijlloace.  Cum spunea o personalitate a zilelor noastre, “succesurile” sunt la mare căutare. Un om de succes este un om care este cunoscut şi apreciat de ceilalţi oameni pentru rezultatele excepţionale pe care le-a dobândit. Dar cum le-a dobândit? Contează?Un om de succes este şi Iri, şi Becali, şi chiar Guţă. Dar un […]

Tu cum vezi lumea?

Ieri, stând de vorbă cu o prietenă şi povestind noi despre oameni, mi-a spus o povestioară pe care vreau să v-o spun şi vouă: “Era odată un bătrân înţelept care stătea la intrarea unei cetăţi. La un moment dat veni un tânăr pribeag care îşi căuta un loc unde să se stabilească. Văzându-l pe bătrân, aceta îl întrebă: – Bătrâne, eu mă gândesc dacă să intru sau nu în cetate. Spune-mi tu, cum sunt locuitorii acestei cetăţi? Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare: – Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii? – Erau oameni răi şi zgârciţi şi egoişti.  Şi-ar fi dat în cap pentru o bucată de pâine. Mă bucur că am putut pleca de acolo! – Ei, dragul moşului, mi-e teamă că nici aici nu vei găsi oameni mai […]

O parte urâtă a divorţului

Mergând după fiică-mea la grădiniţă azi, am asistat, fără să vreau, la o scenă car m-a făcut să-mi reţin lacrimile cu greu. Mama unui coleg de-al Alexandrei,  a venit să-şi vadă copilul pentru două minute. Spun două minute pentru că, fiind divorţaţi, copilul era, presupun, la taică-său. Băiatul urma să meargă la schi cu un alt băieţel şi cu tatăl acelui băieţel, pe care mama nu-l cunoştea. Îngrijorată, ea a întrebat dacă copilul ei are mănuşi. Poate vă întrebaţi ce anume m-a făcut să-mi dea lacrimile. Ei bine, faptul că am văzut că o mamă îţi vede copilul cu porţia, că nu-i poate citi poveşti înainte de culcare, că nu poate sta cât vrea lângă el… Eu ştiu ce înseamnă divorţul doar din punctul de vedere al unui copil. Părinţii […]

A tăcea sau a nu tăcea? Asta-i întrebarea

Ne lovim zilnic de tot felul de situaţii şi de tot felul de oameni care creează aceste situaţii. Şi situaţiile respective îţi creează şi ţie anumite stări sau sentimente: unele plăcute, altele mai puţin plăcute. De cele mai multe ori tăcem şi înghiţim orice: nesimţire, prefăcătorie, înjosiri ş.a.m.d. Nesimţitul, prefăcutul şi oamenii de nimic tocmai pe asta mizează: pe faptul că tu, om la locul tău, bine crescut şi cu bun simţ, taci. Dar el nu se opreşte aici. Continuă să întindă coarda până aproape se rupe, şi o ţine tot aşa cât poate. Dar până când? Până când oamenii de treabă se lasă călcaţi în picioare de jigodii tupeiste cu gura mare? Am auzit o vorbă foarte tare de la un om muncitor, de la ţară: “Vai, dacă eram […]

Anglicismele din domeniul brandurilor de vin din România

Un alt capitol din lucrarea „Varietatea brandurilor de vin din România”, pe care am scris-o eu şi Cristina în anul II de masterat se referă la denumirile pe care unii producători de vinuri din ţara noastră le-au dat vinurilor. Aici ne referim la englezisme sau anglicisme. “Anglicismele au început să cucerească Europa Occidentală după Al Doilea Război Mondial, iar pe cea de Est după 1989. Fenomenul a devenit global odată cu apariţia internetului şi a multinaţionalelor”, spune Rodica Zafiu. Aceasta consideră că apariţia anglicismelor este un fenomen cât se poate de normal. „De fapt, odată cu informaţia împrumuţi din afară şi limbajul. E o chestiune de comoditate“. Influenţa limbii engleze este un fenomen nu doar european, ci şi mondial. Fenomenul de invazie a anglicismelor a luat amploare datorită celor doi […]

Apelul la tradiție/folclor în brandurile de vin din România

 Cum v-am povestit în prezentarea despre noi, eu și Cristina am făcut o lucrare comună, intitulată „Varietatea brandurilor de vin din România”, lucrare din care vom publica și aici. Unii dintre producătorii de vin și-au dat seama că și țara noastră are tradiție în cultivarea viei și producerea vinului, așa că au apelat la folclor sau la tradiții atunci când au vrut să scoată pe piață un nou brand. Aceștia invocă datini, obiceiuri și ritualuri vechi de sute de ani, care sunt legate de istoria unor locuri, a unor comunități sau a unor familii. La acest capitol trebuie menționați cei de la Crama Oprișor, proprietatea Carl Reh Winery, a cărei branduri au în spate câte o poveste. Spre exemplu colecția Măiastru face apel la Pasărea Măiastră, ca simbol al renașterii […]