December 18, 2017

Regionalisme din Maramureș III

Sunt curioasă câți dintre voi știți că „limba” noastră națională este de fapt un dialect al limbii române, dialectul dacoromân. Asta pentru că limba română se împarte în patru dialecte: dacoromân, care este cel mai răspândit, aromân, istroromân și meglenoromân. Pe teritoriul României se vorbește dialectul dacoromân, care la rândul lui se împarte în subdialectele: bănățean, crișean, maramureșean, moldovean, și muntean, iar acestea la rândul lor se împart în graiuri.

Știm că am mai scris două articole despre regionalismele din Maramureș, dar ne-am mai amintit câteva, așa că am decis s-o mai punem de-un articol.

Data trecută v-am spus că a tomni înseamnă „a repara ceva”, dar dacă vreo babă îți spune că te-ai mai tomnit, nu te bucura prea mult, că de fapt vrea să spună că „te-ai mai îngrășat” :).

Nu joiesc a mă găta de mers la petrecanie. înseamnă „Nu reușesc” să „mă pregătesc” la timp de mers la „înmormântare”.

Chiar dacă n-aveam  bugătă vreme, m-am hățit de rânit la marhă. Traducerea: Chiar dacă n-aveam timp „destul”, m-am apucat de „făcut curat” la „vaci”.

Copilu′ se cânta de numa, numa că l-o pițigat un bânzoi. = Copilul „plângea” de numa, numa din cauză că l-„a înțepat” o „insectă”.

L-o cătănit mă-sa bine că nu s-o vrut duce la chiparoș să să tragă-n chip. Cu alte cuvinte: L-„a certat” maică-sa foarte tare că nu a vrut să meargă la „fotograf” „să se pozeze”.

Bărbatu-meu se plânge că boscorodesc într-una, de-l colbotesc de cap. Adică „Bărbatul meu se plânge că „vorbesc prea mult”, de-l „zăpăcesc de cap”. Pe bune 🙂

Mă taie jigu – „Am acid la stomac”.

M-am hărnicit să demnic pită în zama de tojmaji! = „M-a pus naiba” „să rup bucăți” de pâine în „supa de tăieței”!

La o nuntă, doi holtei se minunau de o drușcă cât era de deșelată. Traducerea: La o nuntă, doi „burlaci” se minunau de o „domnișoară de onoare” cât era de „strâmbă”.

O grăiesc babele de rău cum că-i tuioșă și cam ulicariță, nu știe folosi curpătoru′, da′ știe că în cavei să pun două coscuță de miere. Cu alate cuvinte: O bârfesc babele că-i „zăpăcită” și cam „vagaboandă”, că nu știe să folosească „tocătorul”, dar că știe că în „cafea” se pun două „cubulețe/ bucățele” de „zahăr”.

O zăbovit un dărab de vreme din cauza herediei din trafic. adică „A întârziat” „puțin timp” din cauza „agitației” din trafic. (dărab mai înseamnă și „bucată”)

Am luat gozerița și-am strâns hoaspele de pe jos. = Am luat „fărașul” și am strâns „cojile de semințe” de pe jos.

Își ascundea mâinile în jeburi c-avea hâră pe sub unghii. = Își ascundea mâinile în „buzunare” fiindcă avea „mizerie” pe sub unghii :).

Bine-i tânăr și holtei („necăsătorit”), că meri seara unde vrei.

Măi, pretine, io și tu, șohan („niciodată/ în veci”) n-om vidé raiu′.

În ciupă („cădiță”) m-o ciupăit („scăldat”), s-am glasu′ de horit („cântat”).

Pă baieru′ („cureaua”) străiții mele, scrisăi numele tău, lele.

La capitolul înjurături și blesteme, cele mai populare sunt: Mâncate-ar franțu de hămnisît!, Stroșite-ar, să te stroșească!, Doamne, alduie-l!, Bată-l cucu! și bineînțeles Mnezău′ mâne-tii!, Dumnecatu′ mătii! :).

Îi mulțumim prietenei noastre, Mihaela Roman, expertă în regionalisme din Maramureș :).

Sursa pozei

 

Comments

  1. asta cu regionalismele,nu am stiut!
    super!

  2. Mersi, Liviu! 🙂

  3. Regionalisme din Moldova :
    Tresi haidaul pi la rohatca cu taraboanta plina di picheriti = Trece vacarul pe la bariera cu roaba plina de bibilici 🙂

  4. dar de unde din maramures esti?

  5. Noi stăm în Baia Mare, dar eu sunt din Petroșani, iar Iasmina din Arad. Bunicii îmi sunt din Purcăreț, un sat de la granița dintre Maramureș și Sălaj, iar Iasmina are neamuri peste deal.

Leave a Reply