December 18, 2017

Ce semeni aia culegi

Nu ştiu de ce unii se aşteaptă ca, dacă ei înjură pe alţii, să primească flori şi zâmbete; dacă sunt obraznici, să li se răspundă respectuos, sau să stea cu mâinile în sân şi să primească lauri.

Nu există aşa ceva! Sau cel puţin în lumea în care trăim. Aici, ca să fii respectat, trebuie să respecţi, ca să primeşti ceva, trebuie să fi dat înainte mult mai mult, şi ca să ai o reuşită, trebuie să faci multe sacrificii. Despre asta am învăţat şi la şcoală, dacă mai ţineţi minte, în “Legenda Meşterului Manole”, cel care îşi zideşte soţia însărcinată pentru a putea construi o biserică – un sacrificiu suprem. Normal că e o prostie, zic eu, să sacrifici două vieţi pentru un căcat de clădire (mă scuzaţi), dar e un exemplu că nimic, dar absolut nimic nu se poate realiza fără un sacrificiu. Ne sacrificăm timpul şi multe altele pentru bani; ne sacrificăm banii pentru a cumpăra ce dorim etc.

De exemplu, când am dat prima oară pentru permisul de conducere, m-am crezut eu deşteaptă şi am tratat cu superficialitate – am căzut examenul. Până nu mi-am sacrificat zilele şi nopţile ca să învăţ şi până nu mi-am stors creierii la maxim, n-am luat permisul. Şi întotdeauna, dacă eşti superficial, şi rezultatele tale vor fi la fel, şi satisfacţia pe măsură.

Din păcate, în ziua de azi toţi se aşteaptă să dea cât negrul de sub unghie şi să primească însutit. Şi în sport, dacă munceşti şi te antrenezi ai rezultate. Nu e deajuns să-ţi placă sau să fii talentat. Pentru orice trebuie să transpiri şi să pui suflet. Şi o mâncare, dacă o faci doar să fie făcută, nu va avea nici un gust, chiar dacă respecţi reţeta la gramaj.

Aşadar, cum mai spuneam în alt articol,” dacă semeni vânt, culegi furtună“.

Leave a Reply