September 23, 2017

Influenţa orientală şi occidentală asupra bucătăriei româneşti

Influenţa orientală (-sec. XII – anul 1821) şi influenţa occidentală (1821 – 1918) asupra bucătăriei româneşti are o importanţă deosebită.

 Din Ghidul gastronomic al României aflăm că, de-a lungul istoriei, prin întrepătrunderea culturilor, bucătăria românească a fost influenţată de bucătăria balcanică, de cea germană, sârbească, italiană, turcă, şi maghiară, dar nu numai.

Intrarea Orientului în bucătăria românească e foarte diversă: turcă, greacă, bizantină, arabă, armenească, creând obiceiuri alimentare noi la populaţia autohtonă. Acum intră în alimentaţie pilafurile, tocăniţa şi ciulamaua, musacaua, kebap – ul, dulciurile însiropate (baclavaua şi sarailiile). Apare un nou stil de viaţă la curţile domneşti: ziafetul, sau zaiafetul care presupune etalarea a câte 30 – 60 de feluri de mâncare, băuturi aromate, precum şi obiceiul de a bea cafea şi a fuma tutun şi narghilea.

Aceasta este epoca în care influenţele sudiste aduc în Principate roşia, vinetele, ardeiul, ceapa, bamele, gutuile, pepenele. Zacusca şi ghiveciul încep să se facă şi la noi.

Acum începe să se cultive şi porumbul, pe care turcii nu-l acceptau ca bir, şi “aşa am devenit aproape o mie de ani, popor de mămăligari. Tot astfel, pentru că turcii nu voiau decât carne de vită, românii au început să crească porci. De atunci avem pomana porcului, mâncare pe care Poarta nu ne-o zeciuia.”[1]

Tot în această perioadă a influenţei orientale, se naşte şi se consolidează calendarul gastronomic al zilelor de post, cu peste 200 de zile creştine în post la ţărani, şi multe zile de ziafet la domni şi boieri.

În perioada influenţei occidentale, ca semn al deschiderii spre modernitate, adică spre Vest, încep să apară şi primele cărţi de bucate în limba română. Astfel apare culegerea intitulată 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, care-i avea ca autori pe Mihail Kogălniceanu şi pe costache Negruzzi, cei doi autori având reputaţia de introducători ai artei culinare în Moldova. Cu ajutorul lor, bucătăria românească începe să devină o artă. Ea include atât felurile de mâncare ale Evului Mediu autohton, practicate la curţile domneşti şi boiereşti, alături de invazia gastronomică franceză.

Sursa pozei



[1] Ghidul gastronomic al României, Ediţia a IV – a, completată şi revizuită   / 2006, 1500 de reţete, Editura House of Guides, Bucureşti, 2005, p. 8.

Leave a Reply