November 20, 2017

Numele proprii şi criteriile de alegere a acestora

Neavând nici chef, nici timp de a scrie ceva “din top”, astăzi voi posta un “referat” pe care l-am scris anul trecut, cu speranţa că poate vă ajută la ceva. Oricum, e destul de interesant… 🙂

Numele proprii sunt supse legilor de dezvoltare a limbii. Numelui propriu i se recunoaşte valoarea de monument de limbă care conservă şi atestă fapte lingvistice petrecute în diferite perioade ale dezvoltării unei limbi.

Având la bază datele oferite de cercetarea istorică a numelor de persoană, se disting patru mari perioade ale dezvoltării sistemului românesc al acestora. Prima ar fi formarea unui sistem de denominaţie personală care a fost realizat prin romanizare şi creştinare. Cea de-a doua – contactul cu popoarele migratoare, care a dus la împrumutul unor nume de persoană. A urmat apoi fixarea sistemului antroponimic românesc medieval sub influenţa  bisericii ortodoxe, şi în final, modernizarea numelor de persoană.

Primele semne ale modernizării numelor de persoană apar la sfârşitul secolului al VIII – lea, prima oară în onomastica transilvăneană, iradiind apoi spre celelalte zone.

Prenumele sau numele individual, cu funcţie denotativă unică, neereditar, folosit independent sau ca element al formulelor oficiale sau neoficiale complexe, este baza sistemului antroponimic actual.

Criteriul de clasificare a numelor în două categorii constituie semnificaţia iniţială a acestora: nume laice sau de designare (de inspiratie profana) şi nume calendaristice sau de invocare (de inspiratie religioasa).

Alegerea numelui pentru nou-născut a fost şi va rămâne o problemă de importanţă majoră, atât pentru familie, cât şi pentru specialiştii interesaţi de ea.

Pentru familiile de români, tradiţia îşi are importanţa sa, fiind ca o lege nescrisă, dar respectată. Însă şi în acest caz, părinţii nu se lasă neafectaţi de noul val de nume străine, devenind tot mai interesaţi să atribuie copilului un nume preferat de ei. Astfel, împletirea tradiţiei cu exprimarea voinţei părinţilor se manifestă prin a da nou-născutului un nume format din două sau mai multe cuvinte.

Teodor Oancă ne informează, cu privire la criteriile de atribuire a numelui personal, că cercetările întreprinse au identificat o serie de particularităţi, însă nu s-a creat o imagine de ansamblu asupra fenomenuluia ceasta putând să fie oferită doar de investigaţia asupra unui eşantion de subiecţi, considerat reprezentativ.

Metoda investigaţiei prin intermediul chestionarului este cea mai utilizată, ea oferind cercetătorului posibilitatea să obţină rezultatele dorite, este de părere Teodor Oancă. Astfel, a formulat un chestionar special, numit de el “fişă antroponimică”, cu intenţia de a obţine date concrete cu privire la criteriile de acordare a numelui pe o arie extinsă, în Oltenia, în judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. După ancheta care a fost efectuată la grădiniţe şi şcoli de către cadrele didactice, s-a constatat că, opţiunea părinţilor pentru  prenumele format din două sau mai multe cuvinte, dat copiilor, a devenit fenomen de masăfoarte rare fiind cazurile numelor cu un singur cuvânt, atât ăn mediul rural, cât şi în cel urban.

Această modă a numelui format din două cuvinte a apărut întâi la intelectualii din mediul urban, extinzându-se mai apoi şi la familii din alte categorii socioprofesionale, atât la oraş, cât şi la sat.

Un alt criteriu de alegere a numelui este obiceiul de a da nou-născutului numele naşului sau al naşei, iar în zonele unde se obişnuieşte ca tinerii căsătoriţi să aibă doi naşi, copilul va lua numele amândurora.

Mai nou a apărut obiceiul ca însuşi copilul să aibă doi naşi de botez. În cazul în care părinţii nu agreează numele naşului, copilului i se atribuie numele naşei la masculin, sau al copilului naşilor.

Tot din acest studiu reiese faptul ca, în cazul părinţilor cu studii superioare, criteriul de acordare a numelui este libera lor alegere, în cea mai mare parte numele activ fiind cel dorit, iar celălalt numele naşului sau al naşei.

Făcând o paranteză, tot astfel mi-a fost atribuit şi mie numele de către părinţi, numele inactiv fiindu-mi dat după cel al naşei – Rodica.

Acum, dacă studiem puţin lumea virtuală, aflăm că nu prea se mai ţine cont de tradiţie. Puţini sunt părinţii care îşi mai botează copilul după naşi sau bunici.

Astăzi parinţii investesc o cantitate enormă de energie şi timp pentru găsirea numelui potrivit pentru bebeluşul lor. Presiunea este foarte mare pentru că ei sunt constienţi că alegerea pe care o fac va fi una pe viată pentru copilul lor. Numele pe care îl poartă poate afecta întreaga viaţă a copilului.

S-a constatat că persoanele care au o stimă de sine  de puternică şi dezvoltată preferă propriul lor nume pentru nou-născut, considerându-l a fi cel mai potrivit. Acest lucru are sens şi este intuitiv.  Trebuie însă să se ia în calcul şi cum îl va afecta pe copil la gradiniţă sau şcoală, sau dacă personalitatea lui se potriveşte cu un asemenea nume .

“Psihologii susţin că, în loc să se orienteze către urmarea propriilor emoţii şi instincte în alegerea numelui, părinţii ar trebui să fieobiectivi. Ei susţin că aceştia nu ar trebui să fie creativi în alegerea numelui potrivit, pentru ca risca foarte mult. Pe măsură ce un nume este neobişnuit, ba chiar ciudat şi iesit din comun, pe atât de mult reacţiile celor din jur vor fi mai putin plăcute şi chiar usor controversate. Aceste reactii pot induce copilului, când va creşte mai mare, un sentiment puternic de anxietate şi o cantitate mare de stres.Trebuie să iei foarte mult in considerare şi un oarecare grad de popularitate al numelui, oricât de tare ţi-ai dori un nume unic şi inedit pentru copil. Numele are şi o latură de adaptabilitate a copilului la mediul înconjurator. Acesta va creşte într-o societate şi trebuie să se asemene cu mediul din jurul lui, chiar şi prin nume, pentru a se integra mai bine in ea. ”[1]

Sfaturile care le sunt date părinţilor pe internet sunt să se urmărească în alegerea numelui, ca acesta să poată fi pronunţat uşor şi inteligibil, să se evite numele care se scriu complicat şi să adopte nume româneşti, pentru că asta îl va ajuta să se integreze mai bine în mediile pe care le va popula. “ Dacă îi vei pune nume baieţelului tău ca “Joseph”, “Phillip”, “Brian”, “John” sau alte nume straine, nu numai că transcrierea lor va fi extrem de complicată şi întortocheată, dar vor fi greu de pronunţat. Gandeşte-te la copiii de la gradiniţă, care abia rostesc cateva cuvine, cum vor putea rosti “Brian”? Nici nu vor înţelege numele şi există riscul ca fără să vrea, aceştia să îl ia în derâdere!”[2]

Acum sunt la modă nume cu rezonanţă occidentală sau latino-americană, inspirate după cele purtate de personaje internaţionale actuale. Există un nou criteriu în alegerea numelor: numele pe care lepreferau zeci de mii de părinţi acum zece ani, luate din telenovele, sunt astăzi concurate de cele importate din Italia sau Spania, locuri în care mulţi dintre părinţi şi-au găsit de lucru.Cel mai la modă nume pentru băieţi este Luca sau Lucas, iar pentru fetiţe Sara.

Uitându-mă pe forumuri, cele mai de top nume sunt Nadia, Beatrice, Caroline, Mary Ann, Adelaida, Adeline, Camelia, Adriana, Maysa, Sophia, Emma, Karina, Maya  pentru fetiţe, şi Davide, Kevin, Mario, Ricardo, Alberto, Antonio, Eric, Maximilian, Daniel, Phillip  pentru băieti.

Aşadar, cu aceste nume, mă îndoiesc de cuvintele doamnei care a scris articolul, şi anume că nu vor putea pronunţa copiii “John” sau “Brian” la grădiniţă. Mai degrabă nu vor putea pronunţa “Gheorghe” sau “Ionuţ”, mai ales că mai nou e la modă să-i pui un nume unicat copilului, inventat de tine.

Un alt sfat dat părinţilor pe internet este de a alege numele copilului pe criterii numerologice. Ei spun că dacă numele pe care îl alegi pentru bebeluș este compatibil cu numele ambilor părinți, șansele unei vieți armonioase între voi trei crește considerabil.

 

Totuşi, eu cred că, pe lângă aceste criterii, o deosebită importanţă o are şi semnificaţia şi originea numelui, ar trebui să fie principalele criterii de selecţie a numelui.

Aproape 1,2 milioane de românce se numesc Maria, ne informează site-ul www.i-medic.ro , fiind, de altfel, cel mai frecvent prenume întâlnit în ţară.Ca şi origine, numele de Maria provine de la cuvantul Myriam, care înseamnă copilul dorit, doamna sau stăpana. În limba ebraică, numele s-ar compune din mar care înseamnă picatură si yam care inseamna mare. Dar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi si de straveche origine egipteană, însemnând “cea dragă”, “cea iubită”.

Kyle Johnson Yates scrie că, în ebraică, Maria ar însemna mare de amărăciune sau dorinţă de copil ori revoluţionariat. În România este tradiţia ca nou-născutul să fie numit după un nume de sfânt. În Ortodoxia româneasca, Fecioara Maria, denumită Sântamăria Mare la Adormire şi Sântămăria Mică la Naştere, este foarte importantă. Pe 15 august si 8 septembrie, creştinii celebrează Adormirea, respectiv Nasterea Maicii Domnului.

Ca şi personalitate, ne informează acelaşi site, deşi acest prenume induce dorinţa de a lucra în armonie cu ceilaltţ, determină, totodată, un sentiment de superioritate şi o fire băgăcioasă. Îşi doreste să îi înţeleagă şi saă îi ajute pe ceilalţi, dar, în acelasi timp, se poate implica prea mult in problemele lor făcându-şi astfel, prea multe griji. Îşi doreşte să îşi întemeieze o familie şi propriul cămin şi are capacitatea de a instaura înţelegerea şi armonia in familie, fiind flexibilă, iertătoare şi plină de tact. Iubeşte copiii şi nu ezită să aibă grijă de orice copil are nevoie de ea. Evită certurile si animozităţile ori de cate ori este posibil, preferând sa evite un subiect, decât să aiba o discuţie care ar răni sentimentele cuiva.

Numele Alexandru provine din grecescul Alexandros care înseamnă protector al barbaţilor sau al oamenilor. Sfântul Alexandru se sărbătoreste pe 30 septembrie. Sfântul Alexandru a trăit în vremea ereticului Arie, pe care de altfel l-a şi biruit cu rugaciunea. Frecvenţa acestui prenume la toate popoarele europene se explică prin faptul că el a avut o circulaţie largă  în lumea antică, fiind purtat de vestitul comandant de osti Alexandru Macedon, care prin cuceririle sale, a contribuit la răspândirea culturii şi civilizaţiei greceşti.

Numele Alexandru implică creativitate şi originalitate, independenţă, încredere în sine. îi place să ia iniţiativa şi e înclinat către activitatea fizică. Nu e dispus să renunţe la opiniile şi punctele sale de vedere de dragul celorlalţi, nu acceptă compromisuri şi nici să lucreze într-o slujbă umilă împotriva voinţei sale. Cei din jur acceptă cu greu firea sa dominatoare şi, adesea, certareaţă.

Un alt criteriu de alegere a numelui ar putea fi literele numelui , care devin practic vibraţii sonore care încarcă numele cu energii specifice vibraţiilor literelor, lucru cere transmite o anumită stare celui care îl pronunţă. De exemplu, tot la Alexandru, vocala “a” sugerează deschiderea, alături de vocala semideschisă “e”, care transmite ideea de înţelepciune. Grupul conconantic format din   nazala “n”, dentala “d” şi vibranta “r” transmit, atunci când sunt auzite, duritate şi dominanţă, urmate de vocala “u” din finalul cuvântului, care sugerează gravitatea.

Astfel, se poate spune că semnificaţia numelui se suprapune cu ceea ce se transmite de sonoritatea acestuia.

“În vechime, numele întotdeauna era direct legat de calitatile a ceea ce el exprima. Numele este un ambalaj general al coloristicii si diversitatii psihismului uman. Poate sa dea un ton, vine un element foarte important in societate. El inspira un anumit gen de personalitate, impregneaza aparent cu calitati sau defecte, impune respect ori da sonoritate, noblete, starneste curiozitate etc. De aceea si marea majoritate a vedetelor de cinema isi modifica adevaratul nume, autorii de carti folosesc nume sonore, pseudonime (cine ar cumpara o carte scumpa semnata cu numele de Ciupitu Usturel?).”[3

Prenumele sau numele individual, cu funcţie denotativă unică, neereditar, folosit independent sau ca element al formulelor oficiale sau neoficiale complexe, este baza sistemului antroponimic actual.

Criteriul de clasificare a numelor în două categorii constituie semnificaţia iniţială a acestora: nume laice sau de designare (de inspiratie profana) şi nume calendaristice sau de invocare (de inspiratie religioasa).

Alegerea numelui pentru nou-născut a fost şi va rămâne o problemă de importanţă majoră, atât pentru familie, cât şi pentru specialiştii interesaţi de ea.

Pentru familiile de români, tradiţia îşi are importanţa sa, fiind ca o lege nescrisă, dar respectată. Însă şi în acest caz, părinţii nu se lasă neafectaţi de noul val de nume străine, devenind tot mai interesaţi să atribuie copilului un nume preferat de ei. Astfel, împletirea tradiţiei cu exprimarea voinţei părinţilor se manifestă prin a da nou-născutului un nume format din două sau mai multe cuvinte.

Teodor Oancă ne informează, cu privire la criteriile de atribuire a numelui personal, că cercetările întreprinse au identificat o serie de particularităţi, însă nu s-a creat o imagine de ansamblu asupra fenomenuluia ceasta putând să fie oferită doar de investigaţia asupra unui eşantion de subiecţi, considerat reprezentativ.

Metoda investigaţiei prin intermediul chestionarului este cea mai utilizată, ea oferind cercetătorului posibilitatea să obţină rezultatele dorite, este de părere Teodor Oancă. Astfel, a formulat un chestionar special, numit de el “fişă antroponimică”, cu intenţia de a obţine date concrete cu privire la criteriile de acordare a numelui pe o arie extinsă, în Oltenia, în judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea. După ancheta care a fost efectuată la grădiniţe şi şcoli de către cadrele didactice, s-a constatat că, opţiunea părinţilor pentru  prenumele format din două sau mai multe cuvinte, dat copiilor, a devenit fenomen de masăfoarte rare fiind cazurile numelor cu un singur cuvânt, atât ăn mediul rural, cât şi în cel urban.

Această modă a numelui format din două cuvinte a apărut întâi la intelectualii din mediul urban, extinzându-se mai apoi şi la familii din alte categorii socioprofesionale, atât la oraş, cât şi la sat.

Un alt criteriu de alegere a numelui este obiceiul de a da nou-născutului numele naşului sau al naşei, iar în zonele unde se obişnuieşte ca tinerii căsătoriţi să aibă doi naşi, copilul va lua numele amândurora.

Mai nou a apărut obiceiul ca însuşi copilul să aibă doi naşi de botez. În cazul în care părinţii nu agreează numele naşului, copilului i se atribuie numele naşei la masculin, sau al copilului naşilor.

Tot din acest studiu reiese faptul ca, în cazul părinţilor cu studii superioare, criteriul de acordare a numelui este libera lor alegere, în cea mai mare parte numele activ fiind cel dorit, iar celălalt numele naşului sau al naşei.

Făcând o paranteză, tot astfel mi-a fost atribuit şi mie numele de către părinţi, numele inactiv fiindu-mi dat după cel al naşei – Rodica.

Acum, dacă studiem puţin lumea virtuală, aflăm că nu prea se mai ţine cont de tradiţie. Puţini sunt părinţii care îşi mai botează copilul după naşi sau bunici.

Astăzi parinţii investesc o cantitate enormă de energie şi timp pentru găsirea numelui potrivit pentru bebeluşul lor.

 

 

Bibliografie

 

1. Domniţa, Tomescu, Numele de persoană la români, perspectivă istorică, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001;

2. Oancă, Teodor, Sociolingvistica aplicată, cercetări de antroponimie,  Fundaţia Scrisului Românesc, Craiova, 2001;

3. Pronume de provenienţă cultă în antroponimia contemporană românească, de Alexandru Cristureanu, în Studii şi materiale de onomastică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Cluj, 1969;

4. Yates, Kyle, Johnson, Alege un nume copilului tău, , Editura ALEX-ALEX 2001, Bucureşti, 2002;

5.http://www.copilul.ro/sarcina/alege-nume-copii/Numele-copilului-cum-sa-alegi-un-nume-potrivit-pentru-bebelus-a7091.html;

6.http://www.mihneafiran.ro/indHYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″ex.php?option=com_contentHYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″&HYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″view=articleHYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″&HYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″id=166HYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″&HYPERLINK “http://www.mihneafiran.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=166&Itemid=134″Itemid=134;

7.http://www.i-medic.ro/copilul/sarcina/alegerea-unui-nume/alexandru-si-maria-cele-mai-frecvente-prenume-pentru-nou-nascuti;

8. http://www.elixir.ro/domenii.php?mnu=101.

 



[1] Ganciu, Daniela, Numele copilului, cum să alegi un nume potrivit pentru bebeluș?, http://www.copilul.ro/sarcina/alege-nume-copii/Numele-copilului-cum-sa-alegi-un-nume-potrivit-pentru-bebelus-a7091.html;

[2] Ibidem;

[3]http://www.elixir.ro/domenii.php?mnu=101.

Comments

  1. iti multumesc mult pentru informatii!

Trackbacks

  1. […] Leave a reply august 2, 2011 de Iasmina Lăsaţi un comentariu […]

Leave a Reply