November 21, 2017

Scurt comentariu la versurile piesei „Fericire”, scrise de Tudor Chirilă şi cântate de Vama (mai nou)

 

 

 

Unii oameni au talentul deosebit de a aşterne în versuri trăiri şi adevăruri năucitoare… Dacă mai au şi muzică, e mai mult decât minunat…!

Unul dintre aceşti oameni e Tudor Chirilă. Nu ştiu cum e ca om, şi nici nu mă interesesză, însă ca artist e desăvârşit, din toate punctele de vedere. Să ştiţi că nu degeaba, în campania electorală, Crin Antonescu a afirmat că e un model. Citindu-i blogul                               ( www.tudorchirila. blogspot.com ), am aflat că are o filosofie de viaţă sănătoasă, pe care, dacă am urma-o, pământul s-ar transforma în rai. (Scrisoare către liceeni – Tudor Chirilă)

Iată şi versurile piesei „Fericire” :

Vama – Fericire
“Progresăm şi uităm să fim fericiţi…
îngropăm bucurii într-o mare de bitzi
nu te mai poţi ascunde..esti mult prea conectat
nu mai poţi sa fii singur…esti identificat
nu mai poti sa refuzi..nu te lasă să crezi…
te învată să-ţi cauţi iubirea pe net
viaţa este viteză…
nu mai poţi sa te-opreşti!
te strivesc cei din urmă dacă încetineşti!
cineva să opreacă invazia de bitzi!
cineva sa ne facă din nou fericiţi…!”

fericire-i când iarba apare
fericirea e când raza de soare,
intră în cort şi îţi mângâie faţa
aerul sărat…
fericire-i o sticlă de vin,
fericire e cerul senin,
într-o zi în care ai hotarăt
să alergi pe câmp…
fericire-i când puiul de om
vrea în braţe şi moare de somn
fericire-i când frunzele cad
la un picnic în parc…
fericire e cand îţi aminteşti
cat de fericit eşti când iubeşti
fericire e cand dormi tu la ea
chiar pe canapea…
fericire e cand tatăl tău
te invită la el în birou
şi deschide o sticlă de bere
prima bere din…viaţa ta!

fericiti…
fericitï…”

 

Din prima patre, aflăm care sunt cauzele NEfericirii noastre: în primul rând progresul, mai ales tehnologic, cu care, încercând să ţinem pasul, uităm de noi, uităm că suntem oameni, nu roboţi…

În partea a doua, ni se dezvăluie motivele care ne pot aduce fericirea în fiecare clipă, şi de care nu mai ţinem cont de obicei, ba chiar nici nu le băgăm în seamă: ne putem bucura de natură în fiecare zi, pentru că avem atâtea daruri de la Dumnezeu pe care pur şi simplu le ignorăm, când ar trebui să ne fascineze…

Chiar şi în Biblie am găsit (din întâmplare) scris că vinul este o alinare pentru suflet. Mai ştim noi să ne bucurăm de un pahar de vin? Sau, chiar, când am alergat pe câmp ultima dată? Cred că în copilărie…şi-mi amintesc cât eram de fericită când simţeam iarba moale sub picioare… Azi, picioarele noastre calcă doar pe betoane…

Astăzi nu mai avem timp nici să iubim… Plecăm la lucru de dimineaţa, ajungem seara rupţi de oboseală, iar patul e privit doar ca loc de obihnă, nu de dragoste…

Dar… dacă ne-am ridica puţin capul şi ne-am deschide ochii, am observa cu siguranţă că, în toată nebunia şi „alergătura” asta, avem mii de motive să fim fericiţi, şi ne putem face timp şi pentru asta. 🙂

 

Comments

  1. ce frumos articol si cat adevar! ne amagim spunand ca suntem fericiti daca castigam cateva sute de verzisori la pariuri sportive live , sau daca posedam o geanta Gucci si curea Louis Vuitton sau daca dansam pe masa in club cu ceea mai frumoasa gagica. toate sunt iluzii trecatoare, ce te fac doar sa ocolesti adevaratele fericiri ale vietii- care sunt mai simple si mai auntentice… cat as vrea sa ma intorc la copilarie- sa traiesc fiecare clipa intens.

Leave a Reply